INFARCTUL MIOCARDIC

Câteva zeci de oameni suferă un infarct miocardic zilnic în România. Una dintre cele mai serioase afecțiuni cardiace, infarctul miocardic este o urgență medicală care apare datorită întreruperii bruște a fluxului de sânge către mușchiul cardiac. Datorită debutului brusc și afectării rapide a mușchiului cardiac, este foarte important ca pacientul să primească îngrijire medicală cât mai rapid posibil.

Mușchiul cardiac are nevoie de un flux continuu de sânge pentru a funcționa normal, pe care îl primește prin arterele coronare și ramurile lor. Aceste artere se îngustează în timp datorită depunerii de colesterol și formării plăcilor de aterom în anumite porțiuni ale lor. Infarctul miocardic se definește ca necroza unei porțiuni din mușchiul cardiac apărută prin închiderea completă a arterei coronare care hrănește acea zonă de mușchi cardiac.

Simptomele variază de la individ la individ, dar în cele mai multe cazuri constau în durere în zona pieptului, uneori descrisă ca gheară”, constricție, apăsare sau ca senzație de indigestie, mai rar. Durerea nu apare întotdeauna brusc; unele persoane au dureri ușoare care apar și dispar în decursul a mai multor ore.

Alte simptome care pot apărea sunt:

– durere la nivelul mandibulei, gâtului sau la nivelul brațelor – de obicei bratul stâng

– durere în spate

– lipsă de aer

– transpirații și amețeli

– stare de greață

Prima investigație care se face este electrocardiograma (EKG-ul), care de obicei pune diagnosticul de infarct miocardic. Uneori electrocardiograma inițială poate fi normală și medicul repetă mai multe EKG -uri pentru a urmări în evoluție anumite modificări specifice.

• Alte teste importante sunt:

Troponina cardiacă – o analiză de sânge ale cărei valori cresc atunci când mușchiul cardiac este afectat.

Ecografia cardiacă (ecocardiografia) – prin folosirea ultrasunetelor se evaluează contractilitatea mușchiului cardiac.

Coronarografia – prin injectarea unei substanțe speciale în arterele coronare se vizualizează exact artera ocluzionată.

În cele mai multe cazuri coronarografia se continuă mai departe cu procedura de angioplastie coronariană, care implică implantarea unui stent în zona de obstrucție, dar uneori este nevoie de manevre adiționale precum aspirarea trombului, umflarea unui balonaș pentru dilatarea leziunii, precum și administrarea unor medicamente.

Toți pacienții care suferă un infarct miocardic acut trebuie transportați in decurs de 24 ore către cel mai apropiat spital care gestionează această urgență. Cu cât artera coronară responsabilă de infarct este repermeabilizată mai rapid cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Infarctul miocardic poate fi fatal în primele minute dacă accesul la servicii medicale nu se face în timp util.

Cu cât revascularizarea teritoriului miocardic afectat se face mai repede, cu atât inima va recupera mai bine. Dacă zona de mușchi cardiac afectată este întins și infarctul evoluează de mult timp șansele de evoluție către insuficiență cardiacă sunt mari.

Citește mai multe despre managementul infarctului miocardic acut pe www.infarct.ro

Tratamentul inițial constă în administrarea de medicamente antiagregante plachetare – aspirina plus un alt antiagregant tip clopidogrel (Plavix) sau ticagrelor (Brilique). Tratamentul medical al infarctului miocardic include anticoagulante și uneori medicamente trombolitice.

În timpul infarctului miocardic pot apărea aritmii amenințătoare de viață. Cea mai frecventă este fibrilația ventriculară, care duce la stop cardiac și în decurs de câteva minute este fatală dacă nu se intervine rapid cu un defibrilator. Resuscitarea cardio-pulmonară poate face parte din managementul inițial al infarctului miocardic complicat prin stop cardiac.

Angioplastia coronariană în infarctul miocardic (denumită și angioplastie primară) are ca scop reluarea fluxului sanguin prin artera coronară ocluzionată și se realizează prin implantarea unui stent coronarian și prin alte tehnici specifice. În cazuri rare este nevoie de intervenție chirurgicală de bypass aorto-coronarian în urgență.

.
Spitalizarea pacientului cu infarct miocardic este de câteva zile, dar uneori este nevoie de spitalizare prelungită.

După un infarct miocardic trebuie luate mai multe tipuri de medicamente o perioadă lungă de timp. De obicei tratamentul include următoarele:

– aspirina plus un antiagregant plachetar mai puternic (clopidogrel, prasugrel sau ticagrelor)

– medicamente pentru scăderea colesterolului (statine)

– inhibitori de enzimă de conversie

– beta-blocante (ex. metoprolol, bisoprolol, carvedilol)

Pentru a preveni apariția unui nou infarct, la fel de importantă ca medicația este schimbarea stilului de viață (oprirea fumatului, adoptarea unui regim alimentar sănătos, tratamentul hipertensiunii arteriale)

Uneori poate fi nevoie de recuperare cardiovasculară prin programe speciale de exerciții realizate în instituții specializate.

– Infarctul miocardic nu are întotdeauna simptome specifice. Uneori infarctul miocardic este silențios, mai ales la pacienții diabetici și la vârstnici peste 75 ani.

– Femeile pot avea simptome diferite de cele ale bărbaților. De obicei, bărbații care suferă un infarct au următoarele simptome posibile: durere în piept, lipsă de aer, stare de greața, durere care iradiază în brațe. Unele femei nu prezintă durere în piept, ci durere în spate, la nivelul bratelor, umerilor și gâtului, stare de leșin, respirație grea și vomă.

– Femeile sub 50 ani au risc aproape dublu de a muri din cauza infarctului miocardic comparativ cu bărbații de aceeași vârstă, cel mai frecvent datorită ignorării acestor simptome.

– Dacă accesul la spital nu se face rapid aproximativ jumătate din decesele datorate infarctului miocardic apar în prima oră.

– Infarctul miocardic poate apărea și la oamenii tineri. Deși majoritatea pacienților cu boala coronariană au peste 60 ani, infarctul miocardic poate apărea chiar și la vârste tinere. Indiferent de vârstă, semnele de alarmă ale infarctului miocardic nu trebuie neglijate.

– durerea din angină nu este de obicei atât de mare precum durerea care apare în infarct.

– angina pectorală dispare de obicei după 10 minute de la întreruperea efortului și de obicei cedează în maxim 10 minute după administrare de nitroglicerină.

Reducerea riscului de infarct miocardic înseamnă reducerea riscului de boală coronariană.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială. Evaluarea riscului cardiovascular de către un medic cardiolog are rolul de a preveni apariția bolii coronariene.

Oprirea fumatului, activitatea fizică regulată, alimentația sănătoasă, sunt foarte importante.

Cei cu hipertensiune arterială trebuie să mențină cu medicamente valorile optime de tensiune arterială, în cazul valorilor crescute ale colesterolului poate fi nevoie de tratament cu statina (ex atorvastatina, rosuvastatina), iar pacienții diabetici trebuie să controleze cât mai strict glicemia.

Pacienții care au suferit deja un infarct miocardic trebuie să urmeze tratamentul prescris de medic pentru a preveni apariția unui nou infarct.