PREVENȚIA CARDIOVASCULARĂ

Prevenția începe prin identificarea factorilor de risc și evaluarea prin scoruri bine standardizate a riscului cardiovascular individual. Prevenția cardiovasculară înseamnă evitarea apariției bolilor cardiovasculare prin tratamentul precoce al factorilor de risc, de exemplu tratamentul precoce pentru reducerea nivelului de colesterol în sânge la persoanele cu dislipidemie. În ultimii 30 de ani mai mult de jumătate din reducerea mortalității cardiovasculare este atribuită modificărilor factorilor de risc cardiovascular la nivelul populației, în primul rând prin reducerea valorilor tensiunii arteriale și a nivelurilor de colesterol și prin reducerea fumatului.

Colesterolul este o substanță care este în primul rând produsă în ficat. Colesterolul are un rol vital în funcționarea celulelor și este necesar în sinteza anumitor hormoni în organism, însă atunci când există niveluri crescute de colesterol în sânge crește riscul de apariție a bolilor cardiace sau circulatorii (boala coronariană, accident vascular cerebral, boala arterială periferică).

Colesterolul are un sistem special de transport în sânge, cu ajutorul unor proteine. Prin combinația dintre colesterol și aceste proteine se formează lipoproteine. Există două tipuri principale de lipoproteine – LDL și HDL.

LDL-colesterolul transportă colesterolul de la ficat, prin sânge, către celule și este denumit și ‘colesterol rău‘. HDL-colesterolul întoarce colesterolul în exces din sânge la ficat și previne depunerea acestuia în vasele de sânge, de aceea se mai numește și ‘colesterol bun‘. Nivelul total de colesterol este dat de LDL, HDL și alte lipide din sânge.

Riscul de apariție a bolii coronariene este cu atât mai mare cu cât nivelul de LDL-colesterol este mai mare și nivelul de HDL-colesterol este mai mic.

Boala coronariană apare când arterele coronare (arterele care hrănesc mușchiul cardiac) devin îngustate prin depunerea de colesterol în interiorul lor, proces numit ateroscleroza. Depunerile de colesterol, numite placi de aterom, apar când nivelul de LDL-colesterol în sânge este crescut.

Rolul dislipidemiei (în special nivelul crescut de colesterol în sânge) în apariția bolilor cardiovasculare este cunoscut de mult timp. Principalul transportor al colesterolului în sânge (LDL-c) este aterogen. Creșterea nivelului de LDL-colesterol crește semnificativ riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare.

Unele persoane au hipercolesterolemie familială, boală transmisă ereditar în care nivelul de colesterol este crescut. Alte cauze frecvente care duc la nivel crescut de colesterol în sânge sunt consumul în exces de grăsimi saturate și consumul de alcool.

Activitatea fizică regulată scade colesterolul total și poate crește nivelul de HDL-colesterol, care este benefic.

O alimentație sănătoasă care îmbunătățește nivelul de colesterol include :

– reducerea grăsimilor saturate și înlocuirea lor cu grăsimi mononesaturate și polinesaturate. Grăsimi saturate se găsesc în unt, lapte integral, carne grasă, smântână, ulei de cocos, ulei de palmier. Grăsimi mononesaturate se găsesc în uleiul de măsline, avocado, nuci, migdale, fistic. Conțin grăsimi polinesaturate uleiul de floarea soarelui, semințele de susan și floarea soarelui, somnul, sardinele, tonul.

– evitarea alimentelor care conțin acizi grași trans – acestea se găsesc în alimentele procesate, fast food, biscuiți, margarină. Alimentele care conțin ‘uleiuri hidrogenate‘ și ‘grăsimi hidrogenate‘ în lista de ingrediente au șanse mari să conțină acizi grași trans.

Grăsimile mononesaturate și polinesaturate scad nivelul de LDL-colesterol și pot creste nivelul de HDL colesterol. Grăsimile saturate cresc colesterolul total și LDL-colesterolul, iar grăsimile trans cresc LDL-colesterolul și scad HDL-colesterolul.

– creșterea consumului de fibre, fructe și legume

Tratamentul pentru scăderea colesterolului depinde nu numai de nivelul de colesterol, dar și de riscul cardiovascular global (prezența altori factori de risc precum diabet zaharat, hipertensiune arterială, etc). Cu cât riscul este mai mare, cu atât indicația de tratament este mai fermă. La pacienții cu risc cardiovascular foarte crescut valorile LDL-colesterolului nu trebuie să depășească 70 mg/dL, iar la cei cu risc înalt nu trebuie să depășească 100 mg/dL. Nivelul scăzut de HDL-colesterol (întâlnit mai ales la pacienții diabetici, sedentari și cu obezitate abdominală) crește riscul cardiovascular.

Există mai multe tipuri de medicamente folosite în tratamentul dislipidemiei. Cele mai folosite sunt statinele (ex. rosuvastatina, atorvastatina, simvastatina). Alte medicamente sunt fibratii, acidul nicotinic, ezetimibul. Statinele, prin scaderea LDL-colesterolului, reduc procesul de ateroscleroză și stabilizează placa de aterom, scăzând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Fumatul

este unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular modificabili. Riscul de boala cardiovasculară este aproape dublu la fumători față de nefumători. Fumatul accelerează dezvoltarea aterosclerozei și numeroase alte procese precum inflamația și procesele oxidative. Beneficiile opririi fumatului se bazează pe dovezi considerabile; oprirea fumatului la pacienții care au suferit un infarct miocardic este probabil cea mai eficientă dintre toate măsurile preventive.

Uneori pentru oprirea fumatului poate fi nevoie de terapie de înlocuire a nicotinei (patch-uri de nicotină, spray-uri nazale, inhalatoare, tablete sublinguale), sau alte medicamente precum vareniclina sau bupropion.

Țigările electronice pot fi benefice și oferă nicotina (care este elementul addictiv) fără majoritatea produșilor toxici ce rezultă din arderea tutunului, însă nu exista studii foarte mari legate efectele compușilor din substanțele volatile.

Diabetul zaharat,

factor de risc independent pentru apariția bolilor cardiovasculare, amplifică efectul altor factori de risc precum dislipidemia, hipertensiunea arterială, fumatul, și obezitatea. Studiul INTERHEART estimează că pacienții cu diabet zaharat au risc de apariție a infarctului miocardic de 3 ori mai mare decât cei care nu au această afecțiune.

Tratamentul strict al diabetului zaharat reduce semnificativ riscul de apariție a modificărilor vasculare și de boală cardiacă. Valorile optime ale hemoglobinei glicozilate trebuie să nu depășească 6.5 %.

Alimentația sănătoasă

poate preveni bolile cardiovasculare (prevenție primară) dar și progresia bolii la pacienții deja diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare (prevenție secundară). Țintele principale le reprezintă limitarea consumului de grăsimi, mai ales grăsimi saturate și trans, scăderea consumului de sare, carbohidrați și creșterea consumului de fructe și legume. În plus, consumul moderat de alcool și menținerea unei greutăți corporale sunt foarte importante.

Pentru prevenția bolilor cardiovasculare tipul de acizi grași consumați este mai important decât conținutul total de grăsimi. Acizii grași saturați trebuie reduși la maxim 10% din aportul caloric, prin înlocuirea lor cu acizi grași polinesaturați. Acizii grași mononesaturați (MUFA) au un efect favorabil asupra nivelurilor de HDL-colesterol. Acizii polinesaturați se împart în 2 subgrupuri : acizii grași omega-6, care provin mai ales din plante și acizii grași omega-3, care se găsesc în pește.

S-a demonstrat că acizii grași trans, o subclasă a acizilor grași nesaturați, sunt foarte nocivi mai ales datorită creșterii LDL-colesterolului și scăderii HDL-colesterolului. Acești acizi grași se formează în timpul procesării industriale a grăsimilor și sunt prezenți în margarină și produsele de patiserie. Studiile au arătat că acizii grași trans, atunci când reprezintă peste 2% din aportul caloric total, cresc riscul cardiovascular cu 23%.

Consumul optim de sare este de 3 g/zi și doza maximă recomandată de sodiu este de 5 g/zi. În medie, 80% din consumul de sare provine din alimentele procesate. Potasiul are efecte favorabile asupra hipertensiunii arteriale și se găsește în special în fructe și legume.

O meta analiză recentă a arătat o scădere cu 4% a mortalității cardiovasculare cu fiecare creștere cu 80g a consumului de legume și fructe pe zi. De asemenea, consumul zilnic a 30g de nuci scade riscul cardiovascular cu circa 30%.

Efectul protector al consumului de pește se datorează conținutului de acizi grași n-3. Consumul de pește o dată pe săptămână reduce riscul cardiovascular cu 16%.

Consumul redus de alcool se asociază cu risc cardiovascular scăzut.

WHO recomandă ca maxim 10% din aportul caloric să provină din carbohidrați.

Alimentele funcționale care conțin fitosteroli sunt eficiente în scăderea nivelurilor de LDL-c cu cca 10% atunci când sunt consumate în cantități de 2g/zi.

Dieta Mediteraneană conține multe din alimentele menționate mai sus: cantitate crescută de fructe și legume, cereale, pește și acizi grași nesaturați (mai ales ulei de măsline), consum moderat de alcool (mai ales vin) și consum redus de carne roșie, produse lactate și acizi grași saturați.

Activitatea fizică regulată

se asociază cu scăderea mortalității cardiovasculare. În cazul adulților sănătoși se recomandă 150 minute pe săptămână de efort fizic de intensitate moderată sau 75 minute de efort fizic intens aerob.

Activitatea fizică are un efect pozitiv asupra multor factori de risc, inclusiv hipertensiunea arterială, dislipidemia și diabetul zaharat. Cea mai benefică este activitatea fizică aerobă de tip jogging, ciclism, înot, aerobic, realizată de cel puțin 3 ori pe săptămână, de preferat zilnic.

Se recomandă 30 minute de exerciții de intensitate moderată pe zi, 5 zile/săptămână (150 minute/săptămână) sau 15 minute de exerciții de intensitate mare/zi, 5 zile/săptămână (75 minute/săptămână) sau o combinație între cele două.

Înainte de începerea unei activități fizice mai intense se recomandă o evaluare a riscului cardiovascular, și uneori se poate realiza testare la efort în cazul persoanelor sedentare cu factori de risc importanți care intenționează să înceapă un program intens de exerciții.

Riscul de boala cardiovasculară este direct legat de nivelul de colesterol în sânge. Nivelurile de colesterol pot fi reduse prin activitate fizica și reducerea consumului de grăsimi saturate.