STENTUL CORONARIAN

 
 
 

Ce este un stent?

Stentul este un dispozitiv metalic de dimensiuni mici care se implantează în interiorul unui vas de sânge îngustat prin care fluxul sanguin este redus.

Stentul funcționează ca o armatură – prin montare într-o zonă de îngustare stentul menține artera permeabilă astfel încât sângele poate circula fără nici un obstacol. Cel mai frecvent stenturile sunt folosite pentru ameliorarea fluxului sanguin prin arterele coronare.

Ce sunt arterele coronare?

Arterele coronare sunt vase de sânge care formează o rețea în jurul inimii prin care circulă sânge oxigenat către mușchiul cardiac (numit și miocard).

Prin contracția sa, miocardul pompează sânge către toate organele din corp – pentru a realiza acest lucru, mușchiul cardiac are nevoie de propria vascularizație care să îi asigure funcționarea normală cu fiecare bătaie cardiacă. Această vascularizație este realizată de arterele coronare – există 3 artere coronare care se ramifică în ramuri din ce în ce mai mici.

În timp, arterele coronare pot suferi îngustări care limitează semnificativ fluxul de sânge. Aceste îngustări apar datorită depunerii de colesterol în interiorul arterelor și sunt mai frecvente la persoanele care fumează, au diabet zaharat, nivel crescut al colesterolului în sânge sau alți factori de risc. Când mai multi factori de risc se cumulează, șansele de apariție a bolii coronariene și de formare a leziunilor coronariene crește considerabil. Citește mai multe despre afectarea arterelor coronare în secțiunea Boala Coronariană.

 

De ce este important ca arterele coronare sa aibă un flux normal?

Orice îngustare a uneia din cele trei artere principale sau pe una dintre ramurile importante ale unei artere coronare are ca și consecință reducerea fluxului de sânge prin toate ramificațiile arterei respective. Astfel scade aportul de sânge către zona de miocard deservită de acea arteră și ramurile ei. Îngustările arterelor coronare se numesc stenoze coronariene.

Inima fiind o pompă care trebuie să funcționeze fără întrerupere, fluxul prin arterele coronare este esențial pentru funcționarea sa normală.

Persoanele care au stenoze coronariene prezintă simptome precum angina pectorală – durere în piept sau dispnee – „lipsă de aer” la efort.

Situația cea mai dramatică apare când una din arterele coronare se închide complet. Prin obstrucția completă a unei artere coronare zona de mușchi cardiac vascularizată de acea arteră nu mai primește sânge oxigenat și în decurs de 24 ore se necrozează complet. Când se întâmpla acest lucru, persoana respectivă suferă un infarct miocardic. Infarctul miocardic este o urgență medicală și este fatal într-o proporție mare din cazuri. Cu cât artera coronară afectată este repermeabilizată mai repede, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari și complicațiile sunt mai mici.

Tratamentul principal al infarctului miocardic este repermeabilizarea arterei coronare închise prin implantarea unui stent coronarian.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC CUM SE REALIZEAZĂ ANGIOPLASTIA CU STENT

Mai important decât orice, infarctul miocardic poate fi prevenit dacă leziunile pe arterele coronare sunt identificate prin coronarografie și tratate din timp.

 

Cum se realizează angioplastia cu stent

Procedura prin care se implantează un stent în interiorul unei artere coronare se numește angioplastie coronariană.

Atunci când se realizează în urgență – la pacienții cu infarct miocardic – procedura este salvatoare de viață, restabilind rapid fluxul de sânge către mușchiul cardiac.

La pacienții cu angină pectorală și leziuni coronariene identificate prin coronarografie, angioplastia coronariană îndepărtează simptomele de durere în piept și scade semnificativ riscul de infarct miocardic.

Angioplastia coronariană are mai multi pași:

– Traversarea zonei de stenoză (îngustare) cu un ghid foarte subțire

– Alegerea stentului de dimensiuni adecvate și poziționarea lui pe ghid

– Expandarea stentului pe un balon – odată expandat, stentul va rămâne permanent implantat în artera respectivă *

– Retragerea balonului și a ghidului și reluarea fluxului de sânge prin arteră

La final, porțiunea de mușchi cardiac vascularizată de acea arteră va primi sângele oxigenat de care are nevoie pentru a funcționa

* Mai nou există stenturi bioresorbabile non-metalice care în decurs de maxim 2 ani se dizolvă complet, artera coronară reluându-și funcția dinaintea apariției leziunilor.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC CUM SE REALIZEAZĂ ANGIOPLASTIA CU STENT

 

Care sunt alternativele stentului coronarian?

Implantul de stent coronarian este o procedură nechirurgicală minim invazivă care nu implică anestezie generala sau tăieturi. Această procedură se mai numește și angioplastie coronariană. Întreaga intervenție se realizează printr-un cateter subțire care este introdus pe la nivelul mâinii sau în zona inghinală. Acest lucru îi conferă angioplastiei coronariene un avantaj clar față de chirurgia cardiacă în ceea ce privește durata de spitalizare și recuperarea după procedură.

Totuși, pacienții care au leziuni coronariene mai severe pot avea indicație de intervenție chirurgicală de bypass aorto-coronarian atunci când există multiple stenoze (zone îngustate) ale arterelor coronare sau când nu se poate realiza angioplastia din diverse motive tehnice. Bypass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală pe cord deschis prin care îngustările arterelor coronare sunt ocolite prin plasarea unor grafturi venoase sau arteriale.

În majoritatea cazurilor stenozele coronariene pot fi dilatate cu stenturi, ceea ce implică recuperare rapidă și spitalizare redusă în comparație cu operația de bypass.

Uneori poate fi necesară implantarea mai multor stenturi, dacă există mai multe leziuni și în anumite situații poate fi necesară folosirea unor stenturi speciale.

Există mai multe tipuri de stenturi?

Există multe tipuri de stenturi coronariene, cu dimensiuni diferite adaptate pentru fiecare tip de leziune. În prezent se folosesc aproape exclusiv stenturi farmacologic active (DES – Drug Eluting Stents). Aceste stenturi sunt acoperite cu substanțe care se eliberează în timp, prevenind reîngustarea în interiorul stentului.

În ultimii ani au apărut stenturi non-metalice (BVS – BioVascular Scaffolds), realizate din polimeri care se dizolvă progresiv în timp. Și aceste stenturi sunt impregnate cu medicamente care previn reîngustarea. După o perioadă de 2-3 ani stentul se absoarbe complet și artera își reia complet motilitatea, fiind similară unei artere normale.