BOALA CORONARIANĂ

 
 
 

Ce este boala coronariană?

Inima este o pompă formată dintr-un mușchi (numit miocard) care se contractă cu fiecare bătaie cardiacă și care necesită un flux constant de sânge pentru a funcționa. Acest flux este realizat de arterele coronare. Arterele coronare sunt vasele de sânge care hrănesc mușchiul cardiac, furnizându-i oxigen și nutrienți.

Boala coronariană apare când arterele coronare se îngustează din cauza formării plăcilor de aterom. Plăcile de aterom sunt depuneri de colesterol în interiorul arterelor coronare, care duc la îngustarea lor și reducerea fluxului de sânge. Când îngustările devin importante, transportul sângelui la mușchiul cardiac se reduce semnificativ.

Inima este irigată de trei artere coronare, care fiecare în parte se ramifică în artere din ce în ce mai mici, până la rămurele foarte mici numite arteriole. Prin această distribuție a arterelor coronare până la fiecare grup de fibre musculare se asigură vascularizarea mușchiului cardiac la fiecare contracție cardiacă. Orice îngustare semnificativă pe una dintre cele trei artere coronare înseamnă reducerea fluxului de sânge prin toate ramificațiile arterei respective și irigarea deficitară a zonei de mușchi cardiac deservită de această vascularizație.


Placa de aterom

Există mai multe tipuri de boală coronariană, dar cel mai frecvent boala coronariană se datorează procesului numit ateroscleroză – formarea plăcilor de aterom în interiorul peretelui arterial. Alte tipuri de boală coronariană sunt anomaliile congenitale, inflamația arterelor coronare și alte afecțiuni rare.

Placa de aterom este reprezentată de acumularea de material în interiorul peretelui vascular, reprezentat cel mai frecvent de colesterol, celule inflamatorii, colagen, calciu și alte componente. Atunci când arterele coronare devin îngustate datorită depunerilor de aterom, inima nu mai poate obține sângele de care are nevoie pentru a funcționa normal, fenomen numit ischemie. Ischemia miocardică poate cauza simptome precum angina pectorală. În timp, ischemia slăbește și afectează inima, ducând la insuficiență cardiacă.

Când placa de aterom se rupe, organismul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui tromb (cheag de sânge) în jurul ei. Acest tromb poate bloca complet artera și astfel cauza infarct miocardic, cea mai temută complicație a bolii coronariene.

Cât de frecventă este boala coronariană?

Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO – World Health Organization), bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor la nivel mondial, întrucât din cauza bolilor cardiovasculare mor anual mai multe persoane comparativ cu orice alte cauze.

Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiacă. În 2012 aproximativ 17.5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând 31% din decesele la nivel mondial. Dintre acestea, aproximativ 7.4 milioane s-au datorat bolii coronariene și 6.7 milioane s-au datorat accidentului vascular cerebral.

Un mare număr din decesele de cauză coronariană apar brusc la bărbați și femei de vârsta medie, de altfel într-o ”stare bună de sănătate”.

WHO estimează că până în 2030 numărul deceselor de cauză cardiovasculară va crește la circa 23.6 milioane.

Ce cauzează boala coronariană?

Principalii factori de risc care duc la apariția bolii coronariene sunt:

• hipertensiunea arterială
• dislipidemia (nivel crescut de colesterol în sânge)
• diabetul zaharat
• fumatul
• obezitatea
• sedentarismul

Când mai mult de un factor de risc este prezent, șansele de apariție a bolii coronariene cresc considerabil. Citește mai multe despre factorii de risc cardiovascular în secțiunea Prevenție cardiovasculară.

Cât de serioasă este boala coronariană?

Depunerea de aterom în interiorul arterelor coronare este un proces de lungă durată care se realizează progresiv în decurs de ani. Aceste depuneri de colesterol care îngustează lumenul vasului, dacă nu limitează semnificativ fluxul de sânge prin artera respectivă nu vor da niciun simptom. În repaus, fluxul de sânge către mușchiul cardiac poate să fie asigurat chiar și printr-o arteră sever îngustată. Simptomele încep să apară odată cu progresia depunerilor de aterom, când îngustările devin importante, și se evidențiază mai ales în timpul efortului, când mușchiul cardiac are nevoie de o perfuzie sporită pentru a funcționa. Astfel, în cazul unei persoane sedentare care nu face eforturi fizice foarte mari, boala coronariană poate să rămână nediagnosticată chiar și atunci când este foarte severă.
Aprecierea severității leziunilor coronariene se face prin investigația numită coronarografie.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC DACĂ AI RISC DE BOALĂ CORONARIANĂ

 

Cum se poate evita boala coronariană?

Boala coronariană poate fi prevenită prin eliminarea factorilor care o generează. Unul dintre cei mai importanți factori implicați în apariția leziunilor coronariene este hipertensiunea arterială. Tratamentul trebuie ajustat pentru atingerea unor valori optime ale tensiunii arteriale, uneori fiind nevoie de mai multe medicamente.

Pacienții cu diabet zaharat, cu cât vor controla mai bine valorile glicemiei, cu atât vor scădea riscul de apariție a leziunilor coronariene. Hemoglobina glicozilată, o medie a nivelurilor de glucoză din sânge pe parcursul ultimelor 2-3 luni, este o metodă bună de evaluare a controlului glicemic și reflectă cât de bine este tratat diabetul. Un bun control al glicemiei va preveni complicațiile pe termen lung ale diabetului, inclusiv apariția /progresia bolii coronariene.

Care este tratamentul bolii coronariene?

Tratamentul bolii coronariene depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența simptomelor și de caracterul acestor simptome (stabile sau instabile).

Dacă boala coronariană este diagnosticată precoce trebuie luate măsuri pentru a preveni progresia ei. Alimentația sănătoasă, activitatea fizică și alte “obiceiuri sănătoase” sunt importante, dar uneori este nevoie de medicamente.

Când boala coronariană cauzează simptome, tratamentul este medicamentos, dar implică și proceduri specifice precum angioplastie coronariană sau intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian, în funcție de severitatea bolii.

Poate fi vindecată boala coronariană?

În cele mai multe cazuri, depunerile de aterom nu pot fi îndepărtate și nici nu regresează în mod semnificativ, chiar cu tratament medicamentos. Doar proceduri precum angioplastia coronariană sau intervenția de bypass aorto-coronarian pot îmbunătăți fluxul sanguin prin dilatarea /ocolirea stenozelor (adică a îngustărilor coronariene realizate de depunerile de aterom)

Când boala este diagnosticată în stadiile precoce, scopul este să se ia măsuri pentru oprirea progresiei ei. Dacă progresia plăcii de aterom este oprită înainte de apariția complicațiilor, prognosticul este excelent.

Pacientul cu boală coronariană


Diagnosticul de boală coronariană poate fi greu de înțeles de către pacient. Când pacientul are boală coronariană dar nu prezintă simptome, poate fi greu de acceptat ca aceasta boală este serioasă și ca ar putea duce la complicații amenințătoare de viață.

Discuția cu medicul cardiolog este foarte importantă pentru a înțelege diagnosticul și managementul corect al acestei boli.

AFLĂ MAI MULTE DETALII DESPRE BOALA CORONARIANĂ DIRECT DE LA UN MEDIC

 

Care sunt simptomele și semnele bolii coronariene?

Boala coronariană se poate manifesta în diverse feluri, dar în stadiile precoce – când depunerile de aterom nu împiedica fluxul sanguin semnificativ – este întotdeauna silențioasă și inima funcționează normal. Acesta este momentul optim de identificare a problemelor, când mușchiul cardiac nu este încă afectat. Manifestările bolii coronariene apar când depunerile de aterom restricționează sau întrerup fluxul de sânge prin una sau mai multe dintre arterele coronare.

Cele mai comune simptome ale bolii coronariene sunt durerea în piept (angina pectorală) și lipsa de aer (dispneea) apărute la efort, dar pot apărea și alte simptome, precum stare de greață, vomă sau transpirație abundentă.

 
 

Angina pectorală

Este o durere în piept sau un disconfort care seamănă cu o apăsare sau gheară și care poate avea intensitate de la ușoară până la severă. Aceasta senzație poate apărea la nivelul toracelui anterior – durere în piept, dar și la nivelul umerilor, spatelui, gâtului, maxilarului sau la nivelul brațelor și a mâinilor. Uneori angina este percepută doar în aceste zone, fără a simți durere în piept. Unii oameni nu percep angina ca pe o durere, ci doar ca pe o senzație de disconfort la nivelul pieptului.

Boala coronariană stabilă

Este situația în care placa de aterom s-a depus progresiv în timp în interiorul arterei și împiedică fluxul de sânge la acest nivel. Astfel, mușchiul cardiac nu funcționează așa cum ar trebui, mai ales când inima pompează mai viguros și are nevoie de mai mult oxigen, precum în timpul efortului fizic. În această etapă totuși, unele persoane pot să nu aibă nici un simptom, nu au durere în piept sau lipsă de aer deși fluxul sangvin este restricționat.

Unele persoane au simptomele descrise mai sus, dar le pun pe seama înaintării în vârstă sau a creșterii în greutate, neconștientizând astfel prezența bolii coronariene.

Boala coronariană instabilă

Este situația în care placa de aterom se depune rapid și fluxul sanguin către mușchiul cardiac este redus brusc. În interiorul arterei se poate forma un tromb (“cheag”). Pacienții cu boală coronariană instabilă pot avea angină pectorală sau lipsă de aer la eforturi minime sau chiar în repaus. Angina instabilă reprezintă o modificare a tiparului obișnuit de angina și reprezintă un semn de alarmă că un infarct miocardic poate apărea oricând. Boala coronariană instabilă poate degenera rapid în stop cardiac, care este fatal dacă nu se instituie rapid manevre de resuscitare.

Ischemia silențioasă

Unele persoane nu au nici un simptom – ischemie silențioasă și uneori pot face infarct miocardic fără să aibă simptome, situație întâlnită mai ales la pacienții cu diabet zaharat.

TESTE ȘI INVESTIGAȚII

Ce teste sunt necesare pentru detectarea bolii coronariene?

O varietate de teste și investigații pot oferi indicii despre prezența bolii coronariene sau pot stabili diagnosticul de boală coronariană. EKG -ul, ecocardiografia (ecografia cardiacă), testul de efort, angioCT-ul coronarian, coronarografia sunt cele mai importante dintre acestea.

Cum se pune diagnosticul de boală coronariană?

Diagnosticul de boală coronariană se pune cu certitudine doar după vizualizarea arterelor coronare prin coronarografie. Coronarografia este o procedură minim invazivă pe care medicul cardiolog cu competență în cardiologie intervențională o realizează atunci când suspectează prezența bolii coronariene la un pacient care are simptome de angina pectorală. Coronarografia este un examen special prin care se vizualizează îngustările arterelor coronare, numite și stenoze coronariene.

Coronarografia

Coronarografia îi indică medicului unde sunt localizate leziunile pe arterele coronare și cât de severe sunt acestea. Odată pus diagnosticul de boala coronariană, se va stabili care este tratamentul optim. Dacă se identifică stenoze coronariene (îngustări la nivelul arterelor coronare), de cele mai multe ori acestea vor fi tratate prin procedura numită angioplastie coronariană în aceeași ședință. Angioplastia coronariană implică implantarea unui stent coronarian în interiorul vasului de sânge îngustat.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC TOATE DETALIILE DESPRE CORONAROGRAFIE ȘI TRATAMENTUL BOLII CORONARIENE

 

TRATAMENTUL BOLII CORONARIENE

Angioplastia coronariană

Angioplastia coronariană (denumita și PCI sau PTCA) este o procedură medicală folosită în tratamentul bolii coronariene. Angioplastia coronariană îmbunătățeste fluxul de sânge către mușchiul cardiac prin dilatarea zonelor îngustate ale arterelor coronare, astfel îndepărtând simptomele de durere în piept și scăzând riscul de infarct miocardic.

În majoritatea cazurilor aceasta implică implantarea unui stent în interiorul arterei coronare.