STENOZA AORTICĂ

 
 
 

Ce este stenoza aortică?

Structura si functia inimii

Inima bate de 60-80 batai pe minut pe toata durata vietii. Sarcina inimii este de a furniza sange oxigenat catre tot corpul.

Inima are 4 camere: atriul drept, atriul stang, ventriculul drept si ventriculul stang. Exista doua valve intre atrii si ventriculi si doua valve intre ventriculi si vasele mari. Asa cum sugereza si numele, valvele cardiace functioneaza ca orice valva, permitand sangelui sa mearga doar intr-o directie. Sangele ajunge din atrii in ventriculi si, prin contractia ventriculilor, este pompat in vase. Sangele ajunge din ventriculul drept in plamani si din ventriculul stang in aorta si catre restul corpului.

Stenoza aortica

In stenoza aortica (numita si stenoza valvulara aortica) apar depuneri pe valva aortica care nu ii mai permit sa se deschida. Acest lucru se intampla datorita 'uzurii' ce apare cu inaintarea in varsta, de aceea pacientii afectati de aceasta boala sunt de obicei varstnici. Valva nu se mai deschide bine si, ca rezultat, fluxul de sange este restrictionat. De aceea, inima trebuie sa munceasca mai mult pentru a transporta aceeasi cantitate de sange. Aceasta sarcina constanta asupra inimii oboseste in timp muschiul cardiac.

Inlocuirea valvei aortice este frecvent singurul tratament viabil. Odata cu avansarea in varsta, insa, riscul operatiei pe cord deschis creste, ceea ce inseamna ca inlocuirea chirurgicala a valvei nu este o optiune terapeutica in multe cazuri.

Cum poate fi tratata stenoza aortica?

Stenoza aortica poate fi tratata doar 'mecanic'. Medicamentele pot ameliora simptomele dar nu pot corecta malfunctia valvei. Exista doar doua metode de tratament al stenozei aortice care imbunatatesc atat prognosticul cat si calitatea vietii:
- Chirurgia cardiaca pe cord deschis
- Implantarea percutana de valva aortica (TAVI)

Metoda 1
In chirurgia cardiaca, valva naturala bolnava este inlocuita cu o valva artificiala. Pacientul este operat cu anestezie generala, cutia toracica este deschisa si inima este oprita. O masinarie care inlocuieste inima si plamanul mentine pacientul in viata cat timp valva stenotica este indepartata si inlocuita cu o proteza biologica sau valva mecanica. Pentru multi ani, aceasta a fost singura metoda de tratament.

Metoda 2
Implantarea de valva aortica percutan (TAVI) este o metoda terapeutica minim-invaziva, careia in ultimii ani i se acorda din ce in ce mai multa atentie. Valva biologica este stransa si ghidata in pozitia corecta printr-un cateter introdus in zona inghinala. Odata in pozitie, valva se expandeaza, comprima valva bolnava la perete si ii preia imediat functia.

Studiile au aratat ca, in comparatie cu chirurgia cardiaca, aceasta metoda are aceleasi rezultate la pacientii cu risc chirurgical moderat sau mare si din multe puncte de vedere este chiar superioara chirurgiei.

Stenoza aortica

Ce este TAVI?

Investigația prin care se stabilește cu certitudine dacă durerile în piept au ca și cauză leziuni ale arterelor coronare se numește coronarografie, ce indică medicului într-o manieră extrem de precisă numărul, localizarea și severitatea stenozelor coronariene.

Dacă, în urma coronarografiei, se identifică stenoze coronariene, tratamentul intervențional constă în montarea unuia sau mai multor stenturi coronariene în zonele de stenoză. Practic, stenturile funcționează ca o "armătură", menținând arterele deschise și asigurând curgerea normala a sângelui. Procedura de implantare de stent(uri) la nivelul arterelor coronare se numește angioplastie coronariană.

 

Ce rol are angioplastia cu stent?

Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de depuneri de calciu, colesterol sau trombi (cheaguri de sânge). Angioplastia este indicată când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare.

Atunci când se realizează în urgență – la pacienții cu infarct miocardic – procedura este salvatoare de viață, restabilind rapid fluxul de sânge către mușchiul cardiac.

AFLĂ DIRECT DE LA PACIENTI CUM SE REALIZEAZĂ ANGIOPLASTIA CU STENT


La pacienții cu angină pectorală și leziuni coronariene identificate prin coronarografie, angioplastia coronariană îndepărtează simptomele de durere în piept și scade riscul de infarct miocardic.

 

Cum se realizează angioplastia cu stent?

Angioplastia coronariană are mai multe etape:

● Traversarea zonei de stenoză cu un ghid foarte subțire.

● Predilatarea leziunii cu un balon.

● Alegerea stentului de dimensiuni adecvate și poziționarea lui la nivelul leziunii.

● Expandarea stentului pe un balon.

● Postdilatarea stentului.

● Retragerea balonului și a ghidului și reluarea fluxului de sânge prin arteră.

Care sunt alternativele stentului coronarian?

Implantul de stent coronarian este o procedură nechirurgicală minim invazivă care nu implică anestezie generala sau tăieturi. Această procedură se mai numește și angioplastie coronariană. Întreaga intervenție se realizează printr-un cateter subțire care este introdus pe la nivelul mâinii sau în zona inghinală. Acest lucru îi conferă angioplastiei coronariene un avantaj clar față de chirurgia cardiacă în ceea ce privește durata de spitalizare și recuperarea după procedură.

Totuși, pacienții care au leziuni coronariene mai severe pot avea indicație de intervenție chirurgicală de bypass aorto-coronarian atunci când există multiple stenoze (zone îngustate) ale arterelor coronare sau când nu se poate realiza angioplastia din diverse motive tehnice. Bypass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală pe cord deschis prin care îngustările arterelor coronare sunt ocolite prin plasarea unor grafturi venoase sau arteriale.

În majoritatea cazurilor stenozele coronariene pot fi dilatate cu stenturi, ceea ce implică recuperare rapidă și spitalizare redusă în comparație cu operația de bypass.

Uneori poate fi necesară implantarea mai multor stenturi, dacă există mai multe leziuni și în anumite situații poate fi necesară folosirea unor stenturi speciale.

Există mai multe tipuri de stenturi?

Există multe tipuri de stenturi coronariene, cu dimensiuni diferite adaptate pentru fiecare tip de leziune. În prezent se folosesc aproape exclusiv stenturi farmacologic active (DES - Drug Eluting Stents). Aceste stenturi sunt acoperite cu substanțe care se eliberează în timp, prevenind reîngustarea în interiorul stentului.

În ultimii ani au apărut stenturi non-metalice (BVS - BioVascular Scaffolds), realizate din polimeri care se dizolvă progresiv în timp. Și aceste stenturi sunt impregnate cu medicamente care previn reîngustarea. După o perioadă de 2-3 ani stentul se absoarbe complet și artera își reia complet motilitatea, fiind similară unei artere normale.

Citește mai multe despre cum se realizează angioplastia coronariană

Ce se întâmplă cu un stent odată implantat?

Toate stenturile metalice, odată introduse la nivelul leziunilor, ramân definitiv in artera respectivă. O singură excepție este reprezentată de stenturile bioresorbabile, care se dizolvă după o perioada de timp și se integrează în vas.

De aceea este foarte importantă menținerea dublei antiagregări (de obicei aspirina + clopidogrel) în primele 3-6 sau chiar 12 luni de la procedură, în funcție de stent și de contextul clinic, dar mai ales a tratamentului cu aspirina in doză mică (ex. Aspenter 75 mg /zi) pentru toată viața, tocmai pentru a preveni tromboza de stent care apare ca o reacție acută a organismului la un corp străin.