HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ HTA

Tensiunea arterială este presiunea sângelui din artere - vasele de sânge care transportă sângele de la inimă către creier și celelalte organe - și aceasta variază în diverse momente ale zilei la toate persoanele.

Hipertensiunea arterială este definită ca tensiune arterială sistolică peste 140 mmHg și tensiune arterială diastolică peste 90 mmHg. Tensiunea sistolică este presiunea maximă în artere când inima se contractă, iar tensiunea diastolică este presiunea minimă intre contracțiile cardiace.

Hipertensiunea arterială de obicei nu dă simptome, dar în timp, dacă nu este tratată, poate duce la complicații severe. Hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru apariția bolii coronariene și cel mai important factor de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral (AVC). Este responsabilă de 50% din accidentele vasculare cerebrale ischemice și crește riscul de AVC hemoragic.

Persoanele care au hipertensiune arterială de cele mai multe ori nu au niciun simptom și ignoră această problemă, dar riscă să dezvolte în timp complicații severe, precum:

- ateroscleroză (boala coronariana, afectarea arterelor carotide, boala arterială periferică)

- afecțiuni cardiace (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială)

- boala cerebrovasculară (accident vascular cerebral, disfuncție cognitivă)

- afectarea rinichilor și a arterelor de la nivelul retinei

- Obezitatea

- Sedentarismul

- Consumul crescut de sare

- Consumul de alcool în exces

- Istoric familial de hipertensiune arterială

Deși odată cu vârsta crește tensiunea arterială, o dietă cu consum redus de sare, activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale optime reduc riscul de apariție a hipertensiunii arteriale.

Hipertensiunea arteriala este diagnosticata prin masurarea repetata a unor valori de tensiune peste 130/80 mmHg. Diagnosticul poate fi pus de medicul de familie, medicina generala sau cardiolog.

Unele persoane au valori crescute ale tensiunii arteriale doar atunci când li se măsoară in mediul spitalicesc, așa numita 'hipertensiune de halat alb'.

Când prezența hipertensiunii arteriale nu este certă, se poate monitoriza tensiunea arterială pe parcursul a 24 ore (monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale - denumita uzual Holter de tensiune sau Holter TA).

Uneori este nevoie de teste suplimentare pentru căutarea unei cauze specifice pentru hipertensiunea arterială.

Majoritatea oamenilor diagnosticați cu hipertensiune arterială au nevoie de medicamente pentru controlul valorilor tensiunii arteriale; medicamentele nu vindecă hipertensiunea arterială, ci o controlează, și se iau tot restul vietii, dar există și cazuri când, după schimbarea stilului de viață (scădere ponderală, regim alimentar cu consum redus de sare, activitate fizică regulată), se poate renunța la medicamente.

Există multe variante de medicamente antihipertensive (diuretice, inhibitori de enzimă de conversie angiotensina, sartani, etc). Medicul va alege medicamentul optim în funcție de mai multi factori precum valorile tensiunii arteriale, vârstă, funcția renală, boli asociate, interacțiuni medicamentoase.

Pentru pacientii care nu pot controla valorile tensionale cu medicamente procedura de denervarea renala poate fi o solutie foarte benefica. Aceasta tehnica interventionala care poate aduce tensiunea la valorile normale prin intreruperea unor terminatii nervoase din arterele care vascularizeaza rinichii si care uneori devin hiperactive.