Cauzele durerilor in piept
Durerea în piept reprezintă unul din cele mai frecvente simptome care îndeamnă pacientul să se prezinte la medic. Printre cauzele durerii in piept se numără atât afecțiuni serioase, cât și condiții ușoare care nu pun viața în pericol. Durerile toracice pot avea multe posibile cauze și pentru toate aceste cauze este nevoie de consult medical.
Cauze legate de inimă
- Infarct miocardic. Se produce când un cheag de sânge blochează brusc fluxul sanguin la mușchiul inimii. Infarctul miocardic este o urgență medicală și pacientul cu infarct miocardic acut trebuie transportat cât mai rapid la cel mai apropiat centru de cardiologie intervențională care se ocupă cu managementul acestei afecțiuni.
- Angină pectorala. Pe pereţii interiori ai arterelor care transportă sânge la inimă se poate depune în timp colesterol, depuneri care îngustează arterele și restricţionează alimentarea cu sânge la inimă, în special la efort.
- Pericardită. Această afecţiune, inflamarea tunicii care înconjoară inima, provoacă de obicei o durere ascuţită care se intensifică atunci când respiraţi sau staţi întinși.
- Disecţie aortică. Această afecţiune posibil letală implică artera principală care pornește de la inimă — aorta. Este o urgența și pacientul trebuie transferat rapid către o secție de chiurgie cardiovasculară.
Cauze digestive
Durerea toracică poate fi cauzată de afecţiuni ale sistemului digestiv, inclusiv:
- Arsuri gastrice. Această senzaţie dureroasă în spatele sternului are loc când acidul din stomac pătrunde din stomac în esofag — tubul care leagă faringele de stomac.
- Dificultăţi la înghiţire. Afecţiunile esofagului pot face înghiţirea dificilă și chiar dureroasă.
- Afecțiuni ale colecistului sau pancreasului. Calculii biliari și inflamarea colecistului sau a pancreasului pot provoca durere abdominală care iradiază la nivelul pieptului.
Cauze legate de structuri ale peretelui toracic
Anumite tipuri de dureri pot fi asociate cu leziuni sau probleme care afectează structurile ce formează peretele toracic, cum ar fi:
- Costocondrită. În această afecţiune, cartilajele cutiei toracice, în special cartilajele care unesc coastele de stern, se inflamează și devin dureroase.
- Inflamarea mușchilor. Sindroamele de durere cronică, cum ar fi fibromialgia, pot produce durere toracică persistentă legată de mușchi.
- Durere de coaste. O coastă fisurată sau ruptă poate produce durere toracică.
Cauze pulmonare
Multe afecţiuni ale plămanilor pot produce durere toracică, inclusiv:
- Embolie pulmonară (trombembolism pulmonar). Această cauză a durerii toracice are loc atunci când un cheag de sânge se blochează în plămân într-o arteră pulmonară sau un ram al acesteia, obstrucţionând fluxul sanguin către ţesutul pulmonar.
- Pleurită/pleurezie. Dacă membrana care acoperă plămânul se inflamează, poate provoca durere toracică ce se intensifică atunci când inspirați sau tușiţi.
- Pneumotorax. Durerea toracică asociată pneumotoraxului apare de obicei brusc și este de intensitate mare. Este rezultatul acumulării de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic, așa numitul spațiu pleural. Aerul acumulat exercită o presiune asupra plămânilor, determinând colabarea lor și împiedicându-i să se destindă adecvat în momentul inspirului, ceea ce duce la scurtarea respirației și junghi toracic.
Alte cauze pe care le poate avea o durere toracică
- Atac de panică. Dacă experimentaţi frecvent perioade de teamă intensă însoţită de durere în piept, pulsaţii rapide ale inimii, respiraţie rapidă, transpiraţie abundentă, dispnee, greţuri, ameţeală, este posibil să aveţi atacuri de panică.
- Zona zoster. Cauzată de reactivarea virusului varicelei, poate produce durere și o bandă eruptivă ce se întinde dinspre spate către piept.
Cum diagnosticăm corect o durere toracică?
Durerea toracică nu indică întotdeauna o cauză cardiacă, însa aceste cauze sunt investigate în primul rand, pentru că pot fi amenințătoare de viață.
Investigațiile medicale recomandate inițial
Printre primele investigații medicale la care este posibil să fie supus un pacient cu durere în piept se numără:
- Electrocardiograma (EKG). Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi atașaţi pe piele. Electrocardiograma poate pune diagnosticul de infarct miocardic dar și multe alte diagnostice.
- Analize de sânge. Medicul poate solicita teste de sânge pentru a verifica nivelurile anumitor enzime care se găsesc în mod normal în mușchiul inimii. Deteriorarea celulelor inimii în urma unui infarct miocardic poate conduce la cresterea nivelurilor acestor enzime în sânge în primele ore de la producerea infarctului.
- Radiografie toracică. Radiografia toracică permite medicilor să verifice starea plămânilor, dar și dimensiunea și forma inimii și a principalelor vase de sânge. O radiografie poate evidenția și diferite afecţiuni ale plămânilor, cum ar fi, de exemplu, o pneumonie.
- Tomografie computerizată (CT). Tomografia computerizată poate fi utilizată pentru a detecta un cheag de sânge în plămân (embolie pulmonară) sau pentru a verifica aorta astfel încât să se poată excludă posibilitatea unei disecţii aortice. Tomografiile computerizate pot fi realizate și cu substanţă de contrast pentru a verifica arterele inimii și ale plămânilor, a identifica posibile blocaje sau alte probleme.
- Ecocardiografia (ecografia cardiacă). Utilizează ultrasunete pentru a produce o imagine video a inimii în mișcare. În urma ecografiei cardiace se obțin informații foarte importante despre structura și funcția inimii.
- Coronarografia. Acest test ajută medicii să identifice arterele care vascularizează mușchiul cardiac, care pot fi îngustate sau blocate. Se injectează substanţă de contrast în arterele inimii prin intermediul unui cateter – un tub lung, subţire, este introdus pe la nivelul încheieturii mâinii sau la nivel inghinal, apoi este avansat la arterele coronare. Atunci când prin coronarografie se identifică leziuni, acestea pot fi tratate în cele mai multe cazuri prin implantarea unuia sau mai multor stenturi coronariene. Programari coronarografie la 0376448869
- Teste de stres. Acestea măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efort sau la administrarea unor medicamente specifice și pot indica dacă durerea este legată de inimă dar și multe alte informații de finețe. Există mai multe tipuri de teste de stres. Este posibil să vi se solicite să mergeţi pe banda de alergat sau să pedalaţi o bicicletă staţionară în timp ce sunteţi conectat la un EKG. De asemenea, există posibilitatea să vi se recomande un RM cardiac si să vi se administreze un medicament intravenos pentru a stimula inima în mod similar efortului fizic.
Când trebuie să mergeţi la medic
Există numeroase cauze care pot provoca senzația de durere în piept. În timp ce unele dintre ele sunt banale, fără a fi expresia unei boli severe, altele reprezintă urgențe medicale majore, ce amenință viața și trebuie recunoscute imediat atunci când apar. Din acest motiv, durerea de piept nu trebuie să fie niciodată trecută cu vederea sau neglijată, fiind absolut necesară o evaluare medicală.
Dacă aveţi o durere în piept nouă sau neexplicată, solicitati un consult medical specializat. În cazul unei dureri persistente de intensitate mare în zona centrală a pieptului, cu caracter de gheară, apasare, presiune sau constricție, care iradiază în umeri, la nivelul gâtului/maxilarului sau brațului stâng, însoțită de transpirații, amețeli sau stare de greață, dacă suspectaţi un infarct miocardic, apelaţi imediat serviciile de urgență 112.
