CORONAROGRAFIA

 
 
 

Coronarografia este o procedură de diagnostic prin care se vizualizează extrem de precis arterele coronare (vasele de sânge care hrănesc mușchiul cardiac) și mai ales îngustările care pot să apară la nivelul acestor artere (stenoze coronariene) prin depunerea de colesterol în interiorul lor. Inima necesitã un flux continuu de sange pentru a funcționa și orice îngustare semnificativă pe una din cele trei artere coronare duce la irigarea deficitară a mușchiului cardiac deservit de acea artera.

Apare astfel ischemie miocardică, cu simptome precum durere toracicã (angină pectorală) sau lipsă de aer la efort. In cazul blocării complete a unei artere coronare se produce infarct miocardic, complicație potențial fatală care apare datorită întreruperii bruște a fluxului de sânge către mușchiul cardiac.

Avantajul principal al acestei investigații este faptul că este o procedură minim invazivă care nu necesită internare mai mult de 24 ore, uneori pacientul fiind externat chiar în decurs de cateva ore.

Un alt avantaj este acela că, atunci când prin coronarografie se identifică leziuni, acestea pot fi tratate în cele mai multe cazuri tot în cadrul aceleiași proceduri, prin implantarea unuia sau mai multor stenturi coronariene.

Când este indicată coronarografia?

Medicul poate considera necesară această investigație atunci când exista simptome precum dureri în piept, modificări pe electrocardiogramă (EKG), anomalii evidențiate prin ecografie cardiacă, sau leziuni vizibile pe angioCT coronarian.

Toate aceste modificări pot sugera boala coronariană și acest diagnostic se pune cu certitudine doar după vizualizarea arterelor coronare prin coronarografie.

PROGRAMEAZĂ O CORONAROGRAFIE

 

De ce este utila coronarografia?


Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiacă și principalul ei risc este apariția infarctului miocardic. Coronarografia indică medicului unde sunt localizate leziunile coronariene, cât de severe sunt acestea, dacă pacientul a suferit un infarct miocardic sau dacă este la risc de a face infarct.

Odată cu efectuarea coronarografiei se poate realiza și tratamentul bolii prin dilatare cu balon și montare de stent.

Diagnosticănd si tratănd precoce boala coronariană se reduc semnificativ atât riscul de apariție a infarctului miocardic cât și simptomele de durere în piept sau senzație de sufocare la efort.

 

Ce se întâmplă în timpul unei coronarografii?

Înainte de coronarografie trebuie efectuate analize uzuale de sânge, electrocardiograma și ecografie cardiacă. Pacientul nu trebuie să mănânce nimic timp de câteva ore. Înainte de procedură se va dezinfecta cu o substanță antiseptică zona prin care se va introduce cateterul.

Coronarografia durează în jur de 15 minute și este realizată într-o sală numită sală de cateterism. Pe tot parcursul procedurii este monitorizat ritmul cardiac, precum și alți parametri vitali. Pacientul este conștient pe tot parcursul procedurii.

Pacientul este întins pe o masă specială și un tub de raze X este poziționat deasupra pieptului.

Cateter

Medicul face o injecție de anestezic la piele în locul unde va fi introdus cateterul (un tub subțire și flexibil) în arteră. Acest loc, numit și locul de puncție, poate fi la încheietura mâinii (abordul radial) sau în zona inghinală (abordul femural).

 

Medicul va avansa apoi cateterul prin arteră și cu ajutorul tubului cu raze X (ce generează imagini vizibile pe un ecran) va ghida cateterul cu atenție până la locul de origine al arterelor coronare. La acest nivel va injecta prin cateter o substanță (numita substanță de contrast) ce permite vizualizarea pe ecran a arterelor coronare.

Procedura este nedureroasă; uneori pot apărea disconfort ușor în piept sau palpitații în timpul procedurii.

 

IMAGINI CORONAROGRAFIE

 

Când investigația este completă, medicul îndepărtează cateterul, apoi la locul de puncție se face o compresie timp de 10 minute sau se inserează un dop de colagen care sigilează artera. Acest dop se va dizolva în următoarele zile.

Dacă se alege abordul radial, la sfârșitul procedurii se poate monta o bandă specială în jurul încheieturii mâinii, care realizează o compresie la nivelul locului de puncție și care va fi ținută timp de 2-3 ore.

 

Ce se întâmplă după coronarografie?

Daca în urma coronarografiei se identifică îngustări (stenoze) la nivelul arterelor coronare, de cele mai multe ori acestea vor fi tratate prin procedura numită angioplastie coronariană în aceeași ședință. Angioplastia coronariană implică implantarea unui stent coronarian în interiorul vasului de sânge îngustat; stentul este un dispozitiv de dimensiuni mici care prin implantare în zona de îngustare menține artera permeabilă astfel încât sângele poate circula fără nici un obstacol.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC CE PRESUPUNE IMPLANTAREA UNUI STENT CORONARIAN

La finalul coronarografiei, dacă abordul a fost radial, pacientul se poate ridica din pat imediat după procedură.

Daca abordul ales este cel femural, pacientul trebuie să stea întins timp de câteva ore pentru ca artera femurală să se poată vindeca în locul unde a fost puncționată, prevenind astfel complicațiile hemoragice (sângerare) la acest nivel. Folosirea unui dispozitiv de închidere vasculară reduce acest timp la 2-3 ore.

Majoritatea pacienților se externează a doua zi, dar uneori spitalizarea se poate prelungi câteva zile.

 

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC CUM SE REALIZEAZĂ CORONAROGRAFIA ȘI ANGIOPLASTIA CU STENT

 

Atunci când se identifică stenoze coronariene, angioplastia cu stent se realizează de cele mai multe ori în aceeași ședința și nu necesită pregătire specială.

Procedura implică traversarea zonei de îngustare cu materiale foarte subțiri, dilatarea cu un balonaș de dimensiuni mici și implantarea unui stent în interiorul arterei.

Odată expandat, stentul va rămâne permanent în artera respectivă, permițând un flux normal către mușchiul cardiac.

La final se scot toate materialele și se face compresie la locul de puncție.

Care sunt riscurile coronarografiei?

Ca în cazul oricărei proceduri medicale, există anumite riscuri asociate coronarografiei. Coronarografia este un test relativ sigur și complicațiile serioase sunt rare. Riscurile depind de starea generală de sănătate și de afecțiunile cardiace ale pacientului.

IMPORTANT! Dacă probabilitatea de a găsi boala coronariană este mare, riscul de a nu identifica stenozele coronariene prin coronarografie sunt mult mai mari decât riscurile procedurii. Identificarea la timp și tratarea leziunilor coronariene este foarte importantă.

Medicul cardiolog nu va recomanda pacientului această procedură decât dacă probabilitatea de a identifica boala coronariană este mare și doar atunci când beneficiile efectuării coronarografiei sunt mai mari decât riscurile procedurii în sine.

Efectele secundare sunt temporare și pot apărea uneori după procedură:

– dureri ușoare în piept sau palpitații în timpul procedurii
– senzație de usturime/durere la locul de puncție

Complicațiile:

– reacție alergică la substanța de contrast – rar întâlnită; există medicamente care pot preveni și trata această complicație.
– afectarea funcției renale datorită substanței de contrast – aceasta complicație este de obicei temporară și este evitată prin hidratarea adecvată a pacientului, inclusiv prin perfuzie.
– bătăi neregulate ale inimii (aritmii) – de obicei dispar după terminarea procedurii
– acumularea de sânge sub piele (formarea unui hematom)
– infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Foarte rar, vârful cateterului poate disloca un fragment dintr-o placă de aterom, generând aceste complicații foarte rare. Extrem de rar (1 la 10000 cazuri) coronarografia poate fi fatală. Riscul este crescut la pacienții care au și alte boli, precum boala de rinichi sau boala pulmonară asociată.

Dizpozitivele de închidere vasculară


Cea mai frecventă complicație care poate apărea după coronarografie este formarea unui hematom (acumulare de sânge sub piele) în locul prin care se introduce cateterul. Această complicație apare mai ales în cazul abordului femural și este aproape nulă în cazul în care coronarografia se realizează prin abord radial.

Uneori abordul radial nu este posibil și coronarografia trebuie realizată prin puncționarea arterei femurale. În acest caz, la finalul procedurii se poate folosi un dispozitiv de închidere vasculară, care previne sângerarea și formarea de hematom.