Pericardita reprezinta acumularea anormala de lichid in spatiul pericardic din jurul inimii. Atunci cand este in cantitate mare, poate comprima inima si poate impiedica umplerea sa cu sange. Dacă acumularea de lichid este rapidă, pacientul va prezenta senzație de sufocare, iar în formele cu volum lichidian semnificativ sunt prezente semne de tamponada cardiaca. Simptomatologia este influentata atat de cantitatea de lichid acumulat, cat si de timpul in care se instaleaza.
Diagnosticul poate fi suspectat pe baza semnelor clinice, electrocardiograma şi radiografia toracică pot sugera diagnosticul, dar esenţiala pentru diagnostic este ecografia cardiaca.
Dacă investigaţiile anterioare nu au fost concludente, tomografia computerizata (CT) poate oferi informaţii superioare ecocardiografiei în ceea ce priveşte detectarea efuziunilor pericardice localizate, a îngroşării pericardice sau a prezenţei formaţiunilor tumorale pericardice.
Tamponada cardiacă este o urgenţă medicala si viaţa pacientului depinde de diagnosticul rapid şi de efectuarea la timp de pericardiocenteza, această interventie fiind singurul tratament eficient în caz de tamponadă cardiacă.
Tratamentul consta intr-o punctie imediata a pericardului. In functie de gravitatea atingerii, se ajunge de cele mai multe ori la completarea acestui act cu un drenaj chirurgical.
Pericardiocenteza este o metodă diagnostică dar şi terapeutică extrem de importantă în cazul pacienţilor cu pericardită lichidiană. Procedura implică drenarea excesului de fluid din cavitatea pericardică utilizând un mic tub (cateter).