Hipertensiunea arteriala este o afectiune foarte serioasa care creste semnificativ riscul de boala cardiaca, cerebrovasculara si renala. Aproximativ 1.3 miliarde de oameni au hipertensiune arteriala la nivel global si mai putin de jumatate (42%) sunt diagnosticati si tratati pentru aceasta afectiune.
In majoritatea cazurilor hipertensiunea arteriala nu da simptome si diagnosticul se pune intamplator prin masurarea unor valori mari de tensiune. Uneori, prima manifestare este infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral la o persoana aparent sanatoasa. Fiind una din cele mai studiate probleme in ultimii ani, hipertensiunea arteriala poate fi controlata in momentul de fata cu o varietate de medicamente care actioneaza diferit si frecvent se folosesc combinatii de doua, trei sau chiar mai multe pilule antihipertensive.
O abordare noua a pacientilor cu hipertensiune arteriala rezistenta la tratament sau la care nu se doreste administrarea de multiple medicamente antihipertensive este denervarea renala. Pentru pacientii care nu pot controla valorile de tensiune cu medicamente acest tratament inovator poate fi o varianta benefica.
Medicamentele antihipertensive pot fi, chiar in doze maximale, ineficiente. In plus, exista frecvent efecte adverse ale unor anumite tipuri de antihipertensive, ceea ce nu permite administrarea oricarui pacient a clasei respective de medicament. Există un procent important de pacienţi la care nu se poate obţine controlul tensiunii arteriale şi care rămân la un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare majore, iar procedura de denervare renala poate fi chiar solutia definitiva de tratament si de renuntare la medicamente complet.
Interventia se realizeaza intr-o sala de angiografie de catre un medic cardiolog cu supraspecializare in cardiologie interventionala, dureaza in jur de o ora si presupune intreruperea unor terminatii nervoase din arterele care vascularizeaza rinichii si care uneori devin hiperactive.
Obiectivele tratamentului în hipertensiunea arteriala sunt:
- Scaderea valorilor tensionale: tensiunea sistolica sub 130 mmHg si cea diastolica sub 80 mmHg;
- Mentinerea constanta a valorilor tensionale;
- Prevenirea si reducerea complicatiilor hipertensiunii arteriale cronice;
- Imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cu hipertensiune arteriala care au simptome.
Primul pas este diagnosticul corect al hipertensiunii arteriale si acesta se stabileste dupa efectuarea a mai multor masuratori consecutive ale unor valori tensionale crescute. Atunci cand diagnosticul nu este clar, monitorizarea Holter a tensiunii arteriale permite inregistrarea pe parcursul a 24 de ore a variatiilor valorilor tensionale in timpul activitatilor zilnice ale pacientului dar si pe parcursul noptii. Al doilea pas important este excluderea unor posibile cauze de hipertensiune arterială secundară, mai ales la tineri.
Tratamentul hipertensiunii arteriale constă in:
Modificarea stilului de viață. Este prima linie în managementul terapeutic al pacientului dar poate şi cea mai dificil de realizat. Pacientul trebuie să renunţe la fumat şi la consumul crescut de alcool (inclusiv la „binge-drinking“ – cantitate mare de alcool dar la intervale mari de timp), să scadă conţinutul de sare din alimentaţie, să scadă în greutate până la un index de masă corporală cât mai apropiat de normal şi să fie încurajat să depună efort fizic aerob in mod regulat. Controlul factorilor de risc cardiovascular aduce un beneficiu comparabil cu acela al medicaţiei antihipertensive, dar este, în mod evident, mult mai greu de realizat.
Tratamentul cu medicamente antihipertensive. În situaţia în care, după optimizarea medicaţiei antihipertensive, nu se reuşeşte obţinerea controlului TA, se recomandă îndrumarea pacientului către un specialist în hipertensiune arterială.
Pasul următor după terapia non-farmacologică și farmacologică o reprezintă terapia minim-invazivă aprobată în ultimii ani pentru tratamentul eficient al HTA rezistente. Aceasta constă în procedura de denervare simpatică renală prin ablația pe cateter cu radiofrecvență a ramurilor eferente simpatice de la nivelul arterelor renale
Hipertensiunea arteriala rezistentă se defineşte ca lipsa controlului valorilor tensionale în pofida complianţei bune la un tratament cu cel puţin trei antihipertensive în dozele maxime tolerate, dintre care unul este un diuretic, la pacienţii la care s-au exclus posibile cauze de hipertensiune arterială secundară. Hipertensiunea arterială rezistentă reprezintă o provocare, pentru că, deşi arsenalul terapeutic în lupta cu HTA este probabil mai mare ca niciodată, există un procent important de pacienţi la care nu se poate obţine controlul tensional şi care astfel rămân la un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare majore.
Procedura de denervare renala poate ameliora hipertensiunea arteriala prin intreruperea unor terminatii nervoase din arterele care vascularizeaza rinichii si care uneori devin hiperactive. Pentru pacientii care nu pot controla valorile tensionale cu medicamente acest tratament inovator poate fi o solutie foarte benefica. Cu ajutorul unui cateter se elibereaza in mod repetat energie la nivelul acestor fibre nervoase, scazandu-le sau chiar intrerupandu-le complet activitatea.
Denervarea simpatică renală, cu unică indicaţie la momentul actual în HTA rezistentă, se poate efectua strict după confirmarea riguroasă a diagnosticului şi excluderea HTA secundare, în absenţa contraindicaţiilor reprezentate de pacienţi cu risc crescut de sângerare (trombocitopenie, diateză hemoragică, anemie), boală cronică de rinichi cu RFG estimată <45 mL/min, diabet zaharat tip I, intervenţii anterioare pe arterele renale, anomalii sau variante anatomice de artere renale, vârstă >18 ani, sarcina.
In final, scopul principal al tratamentului antihipertensiv este acela de a preveni – prin scaderea valorilor tensionale – afectarea organelor tinta si implicit aparitia evenimentelor cardiovasculare.
Pentru a stabili o consultatie în vederea denervarii renale si pentru a discuta toate variantele de tratament al acestei maladii, contactează-ne la [email protected]
