Ce este angina pectorală?
Este durerea în piept care apare atunci când inima nu primește suficient sânge oxigenat - acest lucru se întâmplă de obicei la cei care au boala coronariană, când una sau mai multe artere coronare sunt îngustate sau blocate și mușchiul cardiac nu primește sângele de care are nevoie pentru a funcționa.
Angina pectorală este cea mai frecventă manifestare a ischemiei miocardice și cauza sa principală este boala coronariană, dar uneori se poate datora altor boli precum boli ale valvelor cardiace (ex. stenoza aortica), cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, hipertensiune arterială, aritmii, anemie, anomalii ale arterelor coronare.
Ce sunt arterele coronare?
Arterele coronare formează o rețea în jurul inimii prin care circula sânge oxigenat către mușchiul cardiac (numit miocard). Prin contracția sa, miocardul pompează sânge către toate organele din corp. Pentru a se contracta și a pompa continuu, miocardul are nevoie de propria vascularizație care să îi asigure perfuzia - această vascularizație este realizată de arterele coronare.
În timp, aceste artere pot suferi îngustări care limitează semnificativ fluxul de sânge datorită depunerii de colesterol în interiorul lor. Îngustările arterelor coronare se numesc stenoze coronariene și sunt mai frecvente la persoanele care fumează, au diabet zaharat, nivel crescut al colesterolului în sange, sau alți factori de risc.
Fluxul de sânge prin arterele coronare este esențial pentru metabolismul mușchiului cardiac. Orice îngustare a arterelor coronare reduce fluxul de sânge și are impact major asupra funcției de pompă a inimii.
Când apare angina pectorală?
Angina pectorală apare când inima are nevoie de mai mult sânge decât primește în momentul respectiv, spre exemplu în timpul efortului.
Arterele coronare, chiar atunci când sunt îngustate sever, pot furniza suficient sânge oxigenat mușchiului cardiac în repaus, dar la efort, de exemplu urcarea unui deal sau a unor scări, fluxul coronarian devine inadecvat. Acesta este momentul în care apare angina pectorală.
Factori favorizanți ai anginei pectorale
– Efortul fizic
- Stresul emotional
- Expunerea la temperaturi foarte calde sau foarte reci
- Mesele copioase
- Fumatul
Caracteristicile anginei pectorale stabile
- Durerea apare la efort
- Episoadele de durere sunt de obicei similare
- De obicei durează o perioadă scurtă de timp
- Durerea dispare odată cu întreruperea efortului sau după administrarea de nitroglicerină (în jur de 5 minute)
Caracteristici ale durerii în piept care fac angina pectorală improbabilă sunt : durere nelegată de efort, care se accentuează cu mișcarea toracelui, cu respirația profundă, sau la palpare.
Principalele diferențe dintre angina pectorală și infarctul miocardic
- Durerea din angină nu este de obicei atât de mare precum durerea care apare în infarct.
- Angina pectorală dispare de obicei după 10 minute de la întreruperea efortului și de obicei cedează în maxim 10 minute după administrarea de nitroglicerină.
Investigații pentru confirmarea anginei pectorale
Investigații inițiale
Electrocardiograma (EKG -ul) este o investigație care poate indica anumite modificări, dar o electrocardiogramă normală nu exclude diagnosticul de boală coronariană. Analize de sânge precum hemograma, glicemie, colesterol, trigliceride, uree, creatinina, electroliții serici fac parte din analizele uzuale. Uneori medicul poate solicita o analiză numită troponina. Ecocardiografia (ecografia cardiaca) este un examen obligatoriu pentru evaluarea funcției cardiace, mai ales dacă se suspectează prezența cardiomiopatiei hipertrofice sau a unor boli valvulare (ex. stenoza aortică).Investigații suplimentare
Testul ECG de efort poate stabili dacă durerile au o cauză ischemică. Angio CT-ul coronarian este o investigație non-invazivă prin care se evaluează arterele coronare, indicată mai ales persoanelor cu dureri în piept atipice pentru angina pectorală, cu factori de risc, dar cu probabilitate mică de boală coronariană. Coronarografia este singura investigație prin care se stabilește cu certitudine dacă durerile în piept au ca și cauză leziuni (stenoze) ale arterelor coronare. Coronarografia este o procedură minim-invazivă care se realizează de către un medic cardiolog cu competență în cardiologie intervențională. Dacă în urma acestei investigații se identifică stenoze coronariene, tratamentul constă în majoritatea cazurilor în implantarea unuia sau mai multor stenturi, procedură numită angioplastie coronariană.Managementul anginei pectorale
- Tratamentul factorilor de risc cardiovascular (hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, dislipidemie)
La pacienții cu boală coronariană trebuie administrat tratament cu statina (ex atorvastatina, rosuvastatina, simvastatina, fluvastatina) pentru scăderea LDL-colesterolului. Recomandările actuale pentru reducere a LDL-colesteroului sunt:
- sub 70 mg/dL la pacienții cu risc foarte înalt. În această categorie intră pacienții care au deja boală cardiovasculară (ex. cu infarct miocardic sau implant de stent în antecedente, care au suferit în trecut un accident vascular cerebral sau au diabet cu complicații)
- sub 100 mg/dL la pacienții cu risc foarte înalt (de exemplu cei cu hipertensiune arterială severă, majoritatea diabeticilor)
- sub 115 mg/dL la pacienții cu risc mediu
Alte tratamente care se pot administra sunt:
- aspirina
- clopidogrel
- nitrglicerina sublingual
- beta blocante (ex. metoprolol, bisoprolol, nebivolol)
- inhibitori de enzimă de conversie (ex perindopril, ramipril)
Dacă testul EKG de efort pe banda /bicicleta este pozitiv (adica modificări specifice electrocardiografice și/sau durere în piept reprodusă la efort), următoarea investigație obligatorie, care trebuie realizată cât mai rapid, este coronarografia.
De asemenea, atunci când angioCT-ul coronarian identifică leziuni, sau scorul de calciu calculat este crescut, trebuie efectuată coronarografie.
În cazul demonstrării de îngustări coronariene semnificative prin coronarografie, în majoritatea cazurilor acestea pot fi dilatate prin montarea unuia sau mai multe stenturi, intervenție numită angioplastie coronariană.
