Stenoza carotidiană – când trebuie intervenit?

Dr. Radu Pretorian Sfaturi medicale

Arterele carotide, situate de fiecare parte a gâtului, sunt vasele de sânge principale care irigă creierul. În urma depunerii de colesterol, grăsimi și calciu din sange la nivelul arterelor carotide se formează plăci de aterom, apoi cu timpul se produc îngustări numite stenoze carotidiene și scurgerea sângelui spre creier este afectată.

In final, marirea in dimensiuni a placii de aterom duce la scaderea fluxului sanguin catre creier si poate provoca accident vascular cerebral.

Aproximativ jumatate din accidentele vasculare cerebrale se produc când placa de aterom se fisureaza sau se rupe. In cazul în care se rupe o bucata din placa de aterom, aceasta este purtata de fluxul sanguin catre creier si poate bloca o artera de la nivelul creierului. Daca artera este de mici dimensiuni, atunci se produce un accident ischemic tranzitor. Daca artera blocata este mai mare, atunci o regiune intinsa a creierului ramane fara oxigen, asa incat poate rezulta de la inceput un accident vascular major, care se soldeaza cu paralizie sau chiar deces.

Dintre toate accidentele vasculare, 10-15% sunt secundare unei embolii dintr-o stenoză carotidiană semnificativă.

Care este definiția stenozei carotidiene semnificative?

Stenoza carotidiană semnificativă este cea care realizeaza o ingustare a lumenului arterei de 60-99%

Cum se stabilește cât de importantă este stenoza carotidiana?

Cel mai folosit test pentru determinarea acestui lucru este ecografia Doppler. Ecografia foloseste ultrasunete, este un test complet nedureros. Ea vizualizeaza vasele de sange, masoară viteza de curgere a sângelui, putând determina locul de îngustare sau obstrucție la nivelul arterei.

Alte teste recomandate sunt:

– angioCT-ul

– angioRM-ul

– arteriografia carotidiană

Care sunt principalele intervenții în tratamentul stenozelor carotidiene?

ENDARTERECTOMIA CAROTIDIANĂ 

este intervenția chirurgicală prin care se “curăță” interiorul peretelui arterei carotide de depunerile de aterom.

Endarterectomia carotidiană este realizată printr-o incizie la nivelul arterei carotide, extragerea plăcii de aterom și apoi închiderea arterei carotide printr-o sutură directă sau lărgirea lumenului cu ajutorul unui petec de venă (petec autolog), material heterolog (petec din pericard bovin) sau petec de material sintetic (Dacron, ePTFE).

Când este indicată intervenția?

În momentul descoperirii unei stenoze carotidiene importante, dacă nu există simptome, dar riscul de apariție a unui accident vascular cerebral este mare, se poate lua în discuție efectuarea operației de endaterectomie carotidiană.

In cazul prezenței unei stenoze carotidiene la un pacient cu accidente vasculare ischemice, endarterectomia carotidiană este obligatorie deoarece există un risc major de producere a unui accident vascular cerebral important. Beneficiul maxim este obținut daca intervenția este realizată în decurs de 14 zile de la debutul simptomelor.

ANGIOPLASTIA CAROTIDIANA

este o procedură minim invazivă, deoarece nu necesită o incizie la gât. Aceasta interventie este efectuata sub anestezie locală cu ajutorul unui tub flexibil numit cateter, care se introduce la nivelul zonei inghinale. Pe acest tub se amplasează un filtru de protectie antiembolică, apoi se montează un stent (mic cilindru de plasă metalică) la nivelul zonei de stenoză. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Angioplastia carotidiană poate fi utilizată atunci cand metodele chirurgicale tradiționale nu sunt fezabile sau sunt prea riscante.

Ghidurile recente ale Societății Europene de Chirurgie Vasculară și ale Societații Europene de Cardiologie recomandă ca tratament de primă linie endarterectomia carotidiană, stentarea carotidiană fiind considerată ca o alternativă sigură, dar indicată în general la cazuri atent selecționate.