Diagnosticul corect al hipertensiunii arteriale

Dr. Radu Pretorian Sfaturi medicale

Până la vârsta de 50 ani, 1 din 5 oameni are hipertensiune arterială, după vârsta de 50 ani, 1 din 3, iar după vârsta de 65 ani, 2 din 3. Se estimează că în România sunt peste 5 milioane de hipertensivi.

Cercetările efectuate în țara noastră (studiul SEPHAR) arată că, dintre bolnavii depistați cu hipertensiune arterială aproape jumătate nu știau că au HTA, iar dintre cei care știau că au HTA, 60% nu făceau deloc tratament. Hipertensiunea arterială (HTA) contribuie la apariția a peste jumătate din bolile cardiovasculare și este prima cauză de mortalitate și morbiditate evitabilă.

Ce se intelege prin hipertensiune arterială?

Prin hipertensiune arterială se înțelege presiunea prea mare de curgere a sângelui prin artere. Sângele este pompat ritmic în artere de către inimă care dezvoltă o anumită presiune pentru a reuși să trimită sângele în tot arborele arterial, la toate organele. Această presiune se poate măsura și se numește presiune sistolică (TAS). În momentul următor, inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sânge, iar în artere se menține o presiune mai mică, numită presiune diastolică (TAD)

 

Valorile normale de TA sunt:

<140/90 mmHg

<130/80 mmHg la cei cu diabet și risc cardiovascular crescut

Valoarea considerată optimă este de 120/80 mmHg.

 

De ce apare hipertensiunea arterială?

Tensiunea arterială nu are o valoare fixă pe parcursul unei zile. TA poate creste în împrejurări diverse, cum ar fi efortul fizic, emoțiile, altitudinea crescută, consumul exagerat de lichide (peste 5-6 litri), după folosirea unor substanțe cum ar fi adrenalina, efedrina etc. La unii indivizi tensiunea arterială crește spontan și se menține la valori ridicate și în afara împrejurărilor menționate.

În 5% din cazuri HTA este produsă prin anomalii precizabile și poartă denumirea de hipertensiune arterială secundară. Depistarea acestor forme de hipertensiune arterială este importantă deoarece o parte dintre ele sunt curabile. Cauze posibile de hipertensiune arterială secundară sunt: bolile renale, unele boli endocrine, boli vasculare congenitale, boli de sânge (policitemia vera). O formă particulară de hipertensiune arterială este cea declanșată la femei în cursul sarcinii.

Unele medicamente pot induce sau agrava hipertensiunea arterială: contraceptivele orale și tratamentele de substituție hormonală la femei, analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene și medicamentele pentru răceală și gripă care conțin derivați de efedrină. Pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să fie foarte atenți atunci când își administrează din proprie inițiativă aceste medicamente.

De ce este importantă hipertensiunea arterială? Cât de periculoasă poate fi?

Valorile crescute ale tensiunii arteriale are două mari efecte negative asupra organismului uman: îmbătrânirea vaselor și suprasolicitarea inimii. Cele mai importante complicații ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficiența cardiacă, angina pectorală și infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală.

Hipertensiunea arterială contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroză. Se ajunge la îngroșarea vaselor și la frânarea aportului de oxigen în țesuturi. De asemenea, plăcile de aterom se pot fisura/rupe și se pot produce la suprafața lor cheaguri de sânge (trombi) care vor accentua îngustarea vasului, până la astuparea lui completă. Așa se produc infarctul de miocard și accidentele vasculare ischemice.
Vasele cerebrale se rup mai ușor, putând să se producă accidente vasculare cerebrale hemoragice.

Cum aflăm că avem hipertensiune arterială?

De multe ori, creșterea TA nu se însoțește de o suferință care să atragă atenția bolnavului. Deci hipertensiunea arterială poate fi o boală tăcută și cu atât mai periculoasă, deoarece complicațiile grave apar ca primă manifestare a bolii. Alteori, creșterea TA se manifestă prin: respirație anormală
la un efort ce putea fi făcut până mai ieri cu ușurință; dureri de cap, mai des în partea occipitală; amețeli; concentrare dificilă; tulburări de vedere; zgomote în urechi; epistaxis (curgerea de sânge din nas).
Din nefericire, nu sunt rare cazurile când hipertensiunea arterială se descoperă odată cu apariția unui eveniment cardiovascular sever cum ar fi infarct de miocard, accident vascular cerebral sau disecție de aortă – o boală gravă care constă în fisurarea pereților aortei.

Cum măsurăm tensiunea arterială?

Cine măsoară TA ?

TA poate fi măsurată de medic sau asistentă la cabinetul medical, de pacient, de un membru al familiei sau de orice persoană antrenată pentru a face această măsurătoare.

Unde se măsoară TA ?

Tensiunea arteriala se măsoară în spital, la cabinet, la domiciliu sau se poate măsura continuu, pe o perioadă de timp medie de 12-24 ore. Măsurarea TA la domiciliu de către bolnav sau familie este din ce în ce mai mult încurajată.

Cea mai buna metoda de evaluare a hipertensiunii arteriale este prin masuratoarea continua pe 24 ore.

Aceasta se face cu un dispozitiv de măsurare automată (numit si HOLTER DE TENSIUNE), cu memorie, la intervale de 15-30 minute. Dispozitivul se imprumuta timp de 24 ore, urmand a fi returnat la final pentru interpretare. La sfârșitul înregistrării aceste date se transferă, cu ajutorul unui program special, într-un calculator și se analizează rezultatele. Pe durata înregistrării, pacientul desfășoară activitate normală și este instruit să-și noteze anumite evenimente ce apar în intervalul de timp respectiv, ca și durata și calitatea somnului.