Diabetul zaharat – unul din principalii factori de risc cardiovascular

Dr. Radu Pretorian Sfaturi medicale

Diabetul este o boală din ce în ce mai frecventă în special în rândul populației active. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că peste 180 de milioane de persoane au diabet pe întreg globul și se estimează că acest număr se va dubla până în 2030. În România au fost înregistrate 1.092.000 de cazuri de diabet în anul 2000 și se estimează că în 2030 vor fi cel puțin 1.395.000.

Mortalitatea determinată de diabet și complicațiile sale este extrem de mare. Astfel, în 2005, aproximativ 1,1 milioane de persoane au murit din cauza diabetului. OMS estimează că în următorii 10 ani decesele datorate diabetului vor crește cu 50% iar, în cazul țărilor în curs de dezvoltare, această creștere a mortalității ar putea atinge 80%.

Ce este diabetul?

Diabetul este o boală cronică caracterizată prin hiperglicemie. Prin hiperglicemie se înțelege creșterea nivelului glucozei în sânge peste limitele considerate normale.

Cum se definește diabetul?

Diabetul se definește prin creșterea glicemiei pe nemâncate ≥ 126 mg/dl. Trebuie însă să știți că o glicemie peste 109 și sub 126 mg/ dl definește în prezent pre-diabetul.

Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Limitele normale ale glicemiei sunt cuprinse între 72-109 mg/dl dimineața pe nemâncate, sau sub 140 mg/dl la două ore după ce ați mancat ori după ingestia a 75 grame de glucoză.

Cum apare hiperglicemia?

În condiții normale există un reglaj foarte strâns al glicemiei. Când ne hrănim, substanțele nutritive conținute în alimente, printre care și glucoza, sunt eliberate în urma digestiei în intestin și absorbite în
sânge. În sânge, nivelul glucozei este reglat cu ajutorul unui hormon produs de pancreas, numit insulină. Insulina ajută celulele să preia glucoza din sânge și să o transforme pentru producerea energiei.
Secreția de insulină este controlată de nivelul glicemiei. Când nivelul glicemiei crește, secreția de insulină va fi stimulată, ceea ce va determina ulterior normalizarea glicemiei. Invers, scăderea glicemiei sub un anumit nivel duce la scăderea secreției de insulină până la încetare, iar aceasta va determina din nou normalizarea glicemiei. Stimulul fiziologic al secreției de insulină este hrana. Atunci când nu mâncăm, secreția de insulină scade. În această situație, substanțele nutritive sunt eliberate din depozite în sânge și astfel este menținut nivelul lor constant, asigurând nevoile organismului chiar și în situațiile în care aportul alimentar a încetat.

Cum apare diabetul?

Diabetul apare atunci când pancreasul nu produce insulină suficientă, sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina produsă pentru transformarea glucozei în energie. Consecința constă în creșterea glucozei în sânge, stare numită hiperglicemie.

De ce este rău când ești bolnav de diabet?

Pe parcursul evoluției sale, diabetul zaharat se poate însoți de:
a. complicații imediate (acute):
– pot determina decesul imediat, prin comă diabetică
b. complicații cronice:
– sunt rîspunzătoare de consecințele severe determinate de diabetul zaharat (mortalitate, îmbolnăviri, spitalizări, scăderea calității vieții etc.)
– afectează în principal vasele sanguine și nervii, dar și inima, ochii, rinichii etc.
Riscul de deces al persoanelor cu diabet este cel puțin dublu față de riscul persoanelor fără diabet.

Afectarea vaselor de calibru mic

Poartă numele de complicații microangiopatice, care sunt localizate frecvent la nivelul:
– Retinei, unde determină retinopatia diabetică:
Retinopatia diabetică este o cauză importantă de orbire;
După cca 15 ani de evoluție a diabetului, 10% din pacienți încep să aibă tulburări de vedere și aproximativ 2% orbesc.
– Rinichiului, unde sunt responsabile de nefropatia diabetică:
Nefropatia diabetică se află printre cauzele principale ale insuficienței renale și nevoii de dializă;
În jur de 10-20% dintre pacienții cu diabet mor din cauza acesteia.

Afectarea arterelor de calibru mediu sau mare

Este precoce și extinsă, de tip aterosclerotic și poartă numele de complicații macroangiopatice, care sunt responsabile de:

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (infarctul miocardic, angina pectorală)

INSUFICIENȚA CIRCULATORIE CEREBRALĂ

ARTERIOPATIA OBLITERANTĂ A MEMBRELOR INFERIOARE, care poate merge până la amputații.

Diabetul zaharat crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral de cca 2-4 ori, mai mult la femei decât la bărbați.

Peste jumătate dintre oamenii care au diabet mor din cauza unor boli cardiovasculare. Riscul pentru boli cardiovasculare este crescut cu mulți ani înainte ca boala să devină manifestă clinic. De aceea controlul periodic al glicemiei este foarte important.

Afectarea nervilor se numește neuropatie diabetică se exprimă prin senzație de furnicături, arsură sau amorțeală, dar și slăbiciune la nivelul mâinilor și picioarelor; apare la aproape 50% dintre pacienții diabetici.

Asocierea complicațiilor
Cum ar fi neuropatia și arteriopatia periferică amplifică riscul de ulcere ale picioarelor și de multe ori apare necesitatea amputației membrului afectat.

Deși pare o boală gravă, cu multiple complicații severe, TREBUIE să țineți cont de următoarele:
Diabetul zaharat este o boală care vă poate influența viitorul, dar care poate fi, la rândul ei, influențată de dumneavoastră; Controlați-vă permanent factorii de risc (vezi mai jos); Efectuați activitate fizică regulată; Prezentați-vă la medic dacă aveți risc crescut de a face diabet, sau dacă au apărut simptomele legate de boală.

Cine trebuie să-și dozeze glicemia și cât de des trebuie verificată valoarea glicemiei?

Toate persoanele adulte supraponderale sau obeze (*IMC ≥ 25 Kg/m2) trebuie testate pentru diabet dacă au unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:

1. Stil de viață sedentar;
2. Rude de gradul 1 cu diabet;

3. Femei care au născut copii cu greutate peste 4 kg;
4. Tensiunea arterială ≥140/90 mmHg, sau tratament pentru hipertensiune;
5. Nivel al HDL-colesterolului sub 35 mg/dl și/sau al trigliceridelor peste 250 mg/dl;
6. Femei cu sindromul ovarului polichistic;
7. Prediabet (glicemie peste valoarea normală dar sub valoarea de diabet);
8. Istoric de boală cardiovasculară (infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, insuficiență cardiacă).

Toate persoanele cu vârsta de 45 ani sau peste

Chiar fără factorii de risc de mai sus, trebuie testate pentru diabet, deoarece vârsta este ea însăși un factor de risc pentru diabet.
În cazul în care nivelele glicemiei sunt normale, testarea trebuie repetată la intervale de cel puțin trei ani.

Copiii de la vârsta de 10 ani în sus, supraponderali (greutate mai mare de 120% din greutatea ideală pentru înălțime), trebuie testați dacă asociază cel puțin unul dintre următorii factori de risc:
1. Istoric familial de diabet;
2. Istoric maternal de diabet (preexistent sau gestațional);
3. Condiție asociată cu rezistență la insulină (hipertensiune arterială, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic etc.).

Ce trebuie să știm despre diabetul zaharat de tip 2?

Diabetul zaharat tip 2 este forma cel mai des întâlnită. Boala apare în general după vârsta de 40 ani, la persoane cu predispoziție genetică, de obicei obeze și sedentare. În diabetul de tip 2, glicemia nu poate fi ținută în limite normale deoarece pancreasul nu produce insulină în cantitate suficientă pentru a învinge rezistența la insulină a țesuturilor.
Puteți avea surpriza ca la un examen medical de rutină sau cu ocazia unui consult prilejuit de o răceală sau o complicație cardiovasculară să descoperiți că aveți diabet. De ce? Pentru că simptomatologia este în general „ștearsă“ astfel că boala poate trece neobservată. Ca atare, de cele mai multe ori boala este descoperită întâmplător.