Colesterolul este o substanță lipidică produsă de ficat cu roluri importante în organism, precum facilitarea sintezei unor hormoni și menținerea integrității membranelor celulare, însă atunci când este în exces, crește riscul de boli cardiovasculare.
Ce rol are colesterolul în organism?
Colesterolul este indispensabil organismului, deoarece se găsește în fiecare celulă și îndeplinește numeroase funcții fiziologice:
- Se găsește în membranele tuturor celulelor corpului, asigurând buna funcționare a acestora.
- Ajută la formarea vitaminei D (implicată în sistemul osos), sub acțiunea razelor solare.
- Este precursorul hormonilor steroizi (testosteron, progesteron, cortizol, aldosteron) cu funcții importante în organism.
- Ajută la producerea bilei (lichidul din vezicula biliară) care are rol în digestia și absorbția grăsimilor.
- Asigură funcționarea optimă a sistemului imunitar.
- Se găsește în creier și ajută la transmiterea informației între neuroni.
De unde provine colesterolul?
Cea mai mare parte din colesterol (75%-80%) este produsă zilnic la nivel hepatic, de organism, iar restul provine din alimentație, mai exact din produsele de origine animală.
Lipoproteinele
Fiind o substanta lipidica, insolubila in apa, colesterolul poate circula in sange doar daca este ambalat in diferite structuri proteice formand complexe denumite lipoproteine, care s-au dovedit capabile sa se amestece cu sangele si sa transporte colesterolul sau alte grasimi in diferite directii.
Exista mai multe tipuri de lipoproteine, numite dupa cat de dense sunt: LDL, HDL, VLDL, chilomicroni, etc. Fiecare din aceste “vehicule” concepute pentru deplasarea grasimilor in sange are roluri bine stabilite.
LDL inseamna „lipoproteine cu densitate scazuta” (low density lipoproteins, in engl), iar colesterolul transportat de LDL este cunoscut sub numele de colesterol LDL sau LDL-C.
LDL colesterol, denumit si „colesterol rau”
Numele de “colesterol rău” derivă din faptul că această fracţiune a colesterolului, împreună cu alte grăsimi, se acumulează în pereţii vaselor de sânge atunci când valorile lui sunt crescute. Se formează astfel o depunere groasă și dură numită placă de aterom. Cu timpul, această placă de aterom poate duce la îngustarea vaselor de sânge, putându-se ajunge chiar până la blocarea lor. Acest proces este cunoscut sub numele de ateroscleroză.
Cat de mult trebuie scazut colesterolul LDL?
Colesterolul lipoproteic cu densitate scăzută (LDL-Colesterol) este ținta principală în strategiile de reducere a riscului de evenimente cardiovasculare majore. Obiectivul tratamentului depinde de nivelul de risc individual al fiecărui pacient. Cu cât un pacient are un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare, cu atât ținta sa de colesterol LDL va fi mai mică.
Cele mai recente Ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) subliniază faptul că reducerea maximă realizabilă a LDL-C duce la reducerea direct proporțională a evenimentelor vasculare. Meta-analize ale trialurilor clinice au indicat că reducerea relativă a riscului cardiovascular este proporţională cu reducerea absolută a LDL-C, indiferent de mediamentul(e) utilizate pentru obţinerea acestor modificări, fără a exista o limită inferioară a valorilor LDL-C. Chiar şi o reducere absolută mică a LDL-C poate duce la o reducere semnificativă a riscului absolut la pacienţii cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt.
Care sunt valorile optime de LDL-colesterol?
Notiunea de ‘colesterol LDL optim‘ este definita diferit de la individ la individ, iar obiectivele tratamentului se stabilesc in functie de riscul cardiovascular individual, adica primul pas este incadrarea pacientului intr-o categorie de risc. Acest lucru se realizeaza prin evaluarea riscului cardiovascular.
In ultimii ani s-au dezvoltat cateva modele de evaluare a riscului de evenimente cardiovasculare. Pentru populatia europeana, Societatea Europeana de Cardiologie a elaborat scorul SCORE 2, care evalueaza riscul la 10 ani de infarct miocardic si accident vascular cerebral la adultii intre 40-69 ani ‘aparent sanatosi’ cu factori de risc cardiovascular.
Evaluarea de risc nu se face pacientilor cu boala aterosclerotica cardiovasculara constituita, celor cu LDL-C peste 190 mg/dL sau celor cu diagnostic de hipercolesterolemie familiala confirmat. (aceste categorii fiind considerate din start cu risc foarte crescut).
Lipoproteina (a) in evaluarea riscului cardiovascular
Lipoproteina(a) [Lp(a)] este o clasa unica de lipoproteina care contine apolipoproteina B-100 (apoB) recunoscuta ca cel mai prevalent factor de risc mostenit pentru boala cardiovasculara. Nivelul de Lp(a)este determinat genetic dar uneori poate creste semnificativ la pacientii cu boala renala cronica si in context inflamator.
Studiile epidemiologice au demonstrat in mod consistent ca nivelul crescut de Lp(a) se asociaza cu boala coronariana aterosclerotica precoce, inclusiv infarct miocardic, relatia dintre Lp(a) si boala cacoronariana fiind semnificativa la valori intre 30-50 mg/dL.
ESC/EAS (Societatea Europeana de Cardiologie, respectiv Societatea Europeana de Ateroscleroza) recomanda screeningul universal pentru Lp(a), cel putin o data in viata