Alaturi de durerea in piept si oboseala la efort, palpitatiile sunt deseori motiv de prezentare la medicul cardiolog.
Palpitatiile sunt descrise de pacienti ca senzatie de gol, de fluturare, de batai „in plus”, sau dimpotriva, ca pauze intre bataile inimii; alteori sunt descrise ca senzatie de lipsa de aer, ameteli, transpiratii, uneori senzatie de „neliniste” sau frica. Ele pot debuta din senin, fara un factor aparent declansator, sau intr-un anumit context (de ex, in timpul efectuarii unui efort). Palpitatiile pot fi rezultatul unor patologii cardiace sau non cardiace, dar frecvent nu se identifica o cauza clara a lor.
Durata palpitatiilor poate fi de la cateva secunde pana la cateva minute sau chiar ore si de cele mai multe ori alarmeaza persoana care le resimte. Desi multe dintre cazurile de palpitatii sunt inofensive, este important sa le acorzi atentie. Chiar daca in cele mai multe cazuri palpitatiile nu sunt grave, uneori ele pot fi legate de un ritm cardiac anormal.
Cheia diagnosticului o reprezinta inregistrarea ritmului cardiac, deoarece pentru a trata trebuie sa stii ceea ce tratezi. Acest lucru se face in mod ideal prin efectuarea unei electrocardiograme (EKG) in timpul episodului de palpitatii. Dar, pentru ca accesul rapid la un serviciu medical si inregistrarea aritmiei la momentul potrivit nu sunt de obicei posibile, diagnosticul se obtine printr-o monitorizare de ritm prelungita /24-48 ore, asa numitul HOLTER EKG. Holter-ul este un dispozitiv pe care pacientul il poarta timp de 24 ore (timp in care isi desfasoara activitatile uzuale) care inregistreaza ritmul cardiac – la finalul inregistrarii aparatul este returnat si inregistrarea e interpretata de un medic cardiolog.
O categorie aparte de pacienti la care apar palpitatii o reprezinta cei cu asa numitele “atacuri de panica”, cei care sufera de anxietate, la care brusc, numai gandul la un anumit lucru neplacut din trecut, amintirea unor intamplari cu impact sufletesc, le provoaca palpitatii, senzatie de “nod in gat”, transpiratii, ameteli, uneori chiar tendinta la lesin.
Consumul excesiv de cafea, nes, ceai negru, ciocolata, Coca Cola, fumatul, consumul de droguri-atat cele usoare, dar mai ales cele considerate de mare risc, modificarile in sange ale potasiului, calciului, magneziului- atat scaderea cat si cresterea, excesul de hormoni tiroidieni, febra, anemia, deshidratarea, hipoglicemia, pot produce cresterea frecventei cardiace si apariria unor extrasistole resimtite sub forma de palpitatii.
In conditii patologice, palpitatiile apar ca urmare a bolilor cardiace care afecteaza generarea si transmiterea impulsurilor electrice la nivelul inimii (tahicardia supraventriculara, flutter atrial, fibrilatia atriala) sau a celor care asociaza modificari structurale ale miocardului (cardiomiopatie hipertrofica, boala cardiaca congenitala, prolaps de valva mitrala).
Pentru multe tipuri de aritmii se pot realiza proceduri de ablatie, efectuate de medici cu supraspecializare in electrofiziologie-aritmologie. Ablatia este o procedura interventionala ce utilizeaza energie pentru a bloca impulsurile neregulate de la nivelul inimii si in toate cazurile de aritmii complexe se recomanda consultarea unui medic aritmolog pentru stabilirea indicatiei de ablatie cu radiofrecventa.
