Cu fiecare bătaie inima primește o cantitate de sânge pe care trebuie să o pompeze mai departe. Insuficienta cardiacă apare când inima devine slăbită și nu mai poate pompa adecvat. Cea mai frecventă cauză este afectarea mușchiului cardiac, în special după un infarct miocardic.
Simptomele insuficienței cardiace
Când inima nu are forța necesară pentru a pompa sângele eficient pot apărea următoarele simptome:
– Respirație grea (dispnee)
– Edeme – umflarea gleznelor, picioarelor și a gambelor sau a abdomenului
– Creștere în greutate
– Tuse
Programeaza o consultatie cardiologica la: ✆ 0376448869
Simptomele care apar depind de tipul de insuficiență cardiacă:
– Insuficiența cardiacă stângă se manifestă prin dispnee (lipsa de aer), care se agravează la efort, uneori însoțita de tuse.
– Principalul simptom al insuficienței cardiace drepte este umflarea picioarelor și a gambelor (edemele gambiere), datorită excesului de apă.
Alte simptome ale insuficienței cardiace sunt oboseala, fatigabilitatea, scăderea apetitului.
În funcție de cauzele insuficienței cardiace pot apărea și alte simptome, de exemplu durere în piept la pacienții cu boală coronariană, palpitații la cei cu probleme de ritm cardiac etc.
Ce cauzează insuficiența cardiacă?
Insuficiența cardiacă poate apărea ca și consecință a mai multor boli:
– Boala coronariană – cauza principală a insuficienței cardiace – apare când fluxul sanguin către mușchiul cardiac este redus prin îngustarea arterelor coronare
– Boli ale mușchiului cardiac (cardiomiopatii)
– Boli ale valvelor cardiace
– Hipertensiune arterială
– Anomalii ale ritmului cardiac (aritmii)
– Anumite substanțe sau medicamente care pot afecta mușchiul cardiac – ex. alcoolul în exces, cocaina, unele tipuri de chimioterapie
– Boli congenitale
– Infecții virale care afectează mușchiul cardiac
Uneori, cauza insuficientei cardiace rămâne necunoscută.
Cum se pune diagnosticul de insuficiență cardiacă?
Diagnosticul de insuficiență cardiacă se pune după o evaluare cardiologică ce include examen clinic, analize de sânge și teste imagistice. Multor pacienți li se pune acest diagnostic după ce ajung în urgență la spital cu simptome precum lipsa de aer.
Analizele de sânge și testele imagistice evaluează capacitatea de pompare a inimii. Medicul poate decide sa facă următoarele investigații:
– teste de sânge precum BNP, analize care evaluează funcția renală, electroliții și funcția tiroidiană
– electrocardiograma (EKG)
– radiografie pulmonară
– coronarografie – investigație pe care medicul o poate face atunci când suspectează prezența bolii coronariene. Prin coronarografie se evaluează arterele coronare, adică arterele care vascularizează mușchiul cardiac.
Tratamentul insuficienței cardiace
Managementul insuficienței cardiace depinde de mai mulți factori:
– Boala care a dus la insuficiența cardiacă. Dacă există leziuni coronariene, acestea vor trebui tratate prin procedura de angioplastie coronariană. În cazul prezenței unei boli a uneia dintre valvele cardiace poate fi indicată chirurgie cardiacă pentru înlocuirea valvei respective cu o valva mecanică.
– Gradul de severitate al insuficienței cardiace
– Alte boli existente (ex afectarea funcției rinichior)
Tratamentul insuficienței cardiace presupune o serie de modificări de stil de viață, tratament cu medicamente, dar și dispozitive speciale care au rol de ameliorare a funcției de pompare a inimii.
Modificările de stil de viață includ regim alimentar cu consum redus de sare, activitate fizică regulată, oprirea fumatului, scăderea în greutate, monitorizarea lichidelor ingerate, tratamentul bolilor asociate.
Medicamentele reprezintă o parte esențială a tratamentului insuficienței cardiace. Cele mai importante clase de medicamente sunt:
– diureticele – medicamente care cresc eliminarea apei prin urină, împiedicând acumularea lichidelor în organism
– inhibitorii de enzimă de conversie și blocanții receptorilor de angiotensina – relaxează vasele de sânge
– beta blocantele – scad frecvența cardiacă și ușurează munca inimii
– antagonistii receptorilor de aldosteron (spironolactona) – elimină apa și sarea prin urină
– digoxinul – crește capacitatea de pompare a inimii
– nitrații, ivabradina
Recuperarea cardiovasculară implică un program supervizat de exerciții care se realizează în instituții specializate și are ca scop ameliorarea simptomelor, îmbunatățirea funcției cardiace și reducerea numărului de spitalizări pentru insuficiența cardiacă.
Pacienții cu insuficiență cardiacă mai avansată – cu fracție de ejecție scăzută – pot beneficia de implantarea unor dispozitive care ajută la funcționarea coordonată a inimii sau stopează aritmiile amenințătoare de viață. S-a dovedit ca soluția cea mai eficientă pentru pacienții cu insuficiență cardiacă este implantarea unui dispozitiv cardiac cu rol de stimulator, care uneori poate fi însoțit și de un defibrilator cardiac. Această soluție îmbunătățește contractilitatea cordului și protejează pacientul de moarte subită.
– Terapia de resincronizare – este realizată de un dispozitiv electronic care se introduce printr-o mica incizie sub clavicula stângă care face ca inima să se contracte sincron, ameliorând funcția sa de pompare.
– Defibrilatorul implantabil este un dispozitiv care detectează tulburările de ritm cardiac periculoase și le corectează prin descărcarea unui șoc electric.
– Pentru stadiile avansate de insuficiență cardiacă există dispozitive speciale de asistare ventriculară – pompe mecanice care preiau funcția inimii.
– Uneori poate fi nevoie de transplant cardiac.
* Dacă există leziuni ale arterelor coronare poate fi nevoie de angioplastie coronariană cu stent sau bypass aorto-coronarian.
Ce măsuri importante trebuie să iau pentru tratamentul corect al insuficienței cardiace?
– Ia medicamentele exact cum au fost prescrise de medic!
– Monitorizează zilnic greutatea corporală! Orice creștere rapidă în greutate poate însemna acumulare de lichid datorată agravării insuficienței cardiace. Cântărirea zilnică este foarte importantă pentru că poate semnala agravarea insuficienței cardiace prin creștere în greutate înainte de apariția simptomelor.
– Elimină sarea din alimentație! – consumul de sare trebuie redus la mai puțin de 1,5 grame pe zi
– Include în dietă un consum crescut de fructe, legume și cereale!
– Evită consumul de alcool și fumatul!
– Odihneste-te corespunzator!
– Desfășoară o activitate fizică regulată!
– Învață să recunoști semnele care indică agravarea insuficienței cardiace! – umflarea picioarelor, creșterea rapidă în greutate, agravarea respirației, pierderea capacității de concentrare
– Solicită consult medical în cazul în care simptomele se agravează
Întrebări pe care le poți pune medicului cardiolog:
– Ce fel de insuficiență cardiacă am?
– Ce parametri trebuie să monitorizez zilnic (greutate, tensiune arteriala, puls)?
– Care este greutatea optimă pe care trebuie să o mențin?
– Când știu că insuficiența cardiacă se agravează?
– Care este limita de efort pe care o pot face?
– Câtă sare pot consuma zilnic?
– Câte lichide pot consuma?
– Aș beneficia de un defibrilator implantabil?
– Am indicație de terapie de resincronizare?
– Cât de des trebuie să fac controlul cardiologic?